La polul opus, cele mai dependente ţări de UE îşi bazează 80-85% din schimburile comerciale pe celelalte ţări membre. De altfel, şi România este între primele locuri din top, în contextul în care 73% din exporturile ţării merg către UE, iar 77% din importuri vin din celelalte 27 ţări. Pe primele locuri în top se află ţările din Europa Centrală şi de Est, cei mai săraci membri ai UE totodată, şi statele de mici dimensiuni, care au schimburi comerciale pe măsură.
„Pentru Marea Britanie dependenţa comercială redusă faţă de UE prin comparaţie cu ceilalţi membri a jucat un rol important în procesul de Brexit. Acesta a fost de altfel unul dintre argumentele celor care au susţinut Brexitul“, spune analistul economic Laurian Lungu.
El mai adaugă faptul că economia Marii Britanii se bazează în procent de 90% pe servicii (o parte exportabile) şi doar 10% pe producţia de bunuri. Astfel, structura economiei a permis Marii Britanii să aibă o independenţă comercială faţă de UE comparativ cu alte state, chiar şi comparativ cu economii puternice precum Germania, unul dintre cei mai mari exportatori ai lumii. De altfel, schimburile comerciale cu UE arată că Marea Britanie este un importator net, balanţa comercială fiind negativă.
„Dacă analizăm situaţia pe parcursul mai multor ani, cum ar fi ultimul deceniu, putem observa că UE a devenit un partener comercial tot mai puţin important pentru Marea Britanie (de la 55% la 44% într-un deceniu). Tendinţa a fost aceea ca economia şi exporturile să devină tot mai puţin dependente de UE“, afirmă Laurian Lungu.
Totuşi, Uniunea Europeană este principalul partener comercial al ţării, astfel că ponderea de 45% nu va putea fi compensată uşor, crede analistul Aurelian Dochia, care vorbeşte de posibilitatea reluării unor relaţii mai strânse între Marea Britanie şi ţările Commonwealth-ului şi totodată SUA.
„Nimic nu este însă garantat în aceste negocieri care pot dura ani. Astfel, în această perioadă economia Marii Britanii va fi vulnerabilă din punct de vedere comercial. Este posibil însă să vedem acorduri încheiate cu UE, fie acorduri bilateriale cu fiecare ţară în parte, fie cu piaţa comună“, adaugă Dochia. El crede însă că în cazul unui acord cu piaţa comună Marea Britanie va trebui să permită libera circulaţie a forţei de muncă, unul dintre principalele motive care au stat în spatele Brexitului. Pentru încheierea de acorduri bilaterale însă este necesar acordul UE.
„Urmează o perioadă de incertitudine. Marea Britanie nu a fost pregătită pentru un posibil Brexit, astfel că nu există un plan. Chiar şi arhitecţii Brexitului au fost surprinşi de rezultat, de aceea vedem că mulţi dintre ei se retrag acum din joc“, precizează Dochia. Totuşi, Theresa May, politicianul aşteptat să devină nou prim-ministru britanic, se anunţă pregătită să continue procesul şi face primele mutări în construirea unui plan de Brexit.
„Următorii ani vor fi principala perioadă dificilă pentru economia Marii Britanii, şi contează cât de repede va recupera acest decalaj. Este posibil să vedem parteneriate comerciale cu SUA, cu ţările Commonwealth, dar şi cu Rusia şi China, şi în final acestea să depăşească ponderea UE împreună. Pe termen lung este posibil ca economia Marii Britanii să fie avantajată, structura economică fiind de aşa natură încât valoarea adăugată produsă este foarte mare. Problema este pe termen scurt“, crede Laurian Lungu. El mai spune că Marea Britanie şi China au purtat negocieri comerciale mai mulţi ani, însă britanicii a trebuit să se supună legislaţiei UE, astfel că nu au avut libertate de manevră.
Pentru economia britanică problemele care ar putea apărea vor fi nu doar de natură comercială însă, motiv pentru care momentan se lucrează intens la un plan pentru viitor. Britanicii au anunţat deja intenţia de a reducere la 15% a impozitului pe profit pentru a convinge investitorii deja prezenţi să rămână pe de-o parte şi pentru a atrage investitori din alte state extra UE unde fiscalitatea este mai ridicată. Şi ţările UE se bat să atragă invstitorii din Marea Britanie care se gândesc să plece.
„Problemele sunt însă mai complicate. Puţini se uită la problema datoriei spre exemplu, şi nu vorbesc de cea guvernamentală care este la circa 80%. Mă refer la datoria privată totală, care este printre cele mai mari din lume în Marea Britanie. Creşterea costului de împrumut ar putea deveni astfel periculoasă“, explică Dochia.
Totuşi, ambii analişti cred că va continua procesul de exit al Marii Britanii din UE, deşi momentan necunoscutele sunt multe.
