Bulgaria este dată constant drept exemplu de disciplină fiscală nu doar pentru Europa de Est, ci pentru întreaga zonă euro. Guvernul bulgar a majorat începând cu 1 ianuarie salariul minim lunar cu aproape 7%, la 310 leva (158 euro), acelaşi nivel ca în România, şi anticipează pentru anul acesta investiţii directe străine de până la 2,5 miliarde euro, cu un miliard de euro mai mult decât au intrat anul trecut în România, ţară pe care Sofia o alege constant drept criteriu în raport cu care îşi măsoră performanţele economice. Cu toate acestea, Bulgaria rămâne cel mai sărac stat din Uniunea Europeană, dar politicienii au planuri mari, într-un an electoral.
"Bulgaria era complet falimentară la sfârşitul anului 1996 şi se confrunta cu hiperinflaţie, care în punctul de maxim, în februarie 1997, a atins 242%, devastând băncile şi ţara", povesteşte Steve Hanke, economistul care a proiectat consiliul monetar introdus de Bulgaria în anii '90, prin care moneda naţională leva a fost ancorată la început de marca germană şi apoi de euro. Prin urmare, cursul levei nu fluctuează, ceea ce aduce siguranţă monetară.
"Sistemul este solid ca o stâncă"
Hanke scoate de mult timp acest stat în evidenţă ca exemplu de disciplină fiscală. "Premiantul ar trebui să fie Bulgaria", a afirmat economistul la o emisiune BBC unde s-a discutat despre cea mai bună cale de rezolvare a problemei datoriilor uriaşe pe care le au multe dintre băncile europene.
"Eram în acea vreme consilierul preşedintelui Stoyanov şi am instalat aşa-numitul consiliu monetar, reguli bancare rigide şi solide, care sunt contraciclice, ceea ce înseamnă că în vremuri bune poţi pune mult deoparte", a spus Hanke, subliniind că băncile din Bulgaria au la dispoziţie "mult" capital şi pot constitui provizioane. "Sistemul este solid ca o stâncă." Acum, acest stat nu doar că ar îndeplini criteriile pentru intrarea în uniunea monetară, dar ar fi un membru de elită, a menţionat el, explicând că prin actualul sistem, mai bun decât cel al zonei euro, Bulgaria şi-a păstrat suveranitatea monetară şi controlul asupra politicilor monetare.
Consiliul monetar forţează statul să ţină sub control cheltuielile, în condiţiile în care banca centrală nu este liberă să printeze bani pentru a sprijini datoriile guvernului. De asemenea, fiecare leva are 100% acoperire în rezervele valutare ale băncii centrale, iar instituţia poate contracara atacurile speculative asupra monedei naţionale cumpărând leva cu euro din rezervele proprii, notează Sofia News Agency.
Pentru Hanke sistemul implementat de Bulgaria funcţionează atât de bine încât respinge cu tărie renunţarea la acesta sau trecerea la euro.
"Fără consiliul monetar ar fi un dezastru total. Bulgaria are un sistem, iar acesta funcţionează perfect acum. De ce ai vrea să repari ceva ce nu este stricat. Pur şi simplu nu cred că Bulgaria ar trebui să fie în zona euro. Iar dacă euro se prăbuşeşte, leva poate fi ancorată de dolar", a mai spus economistul.
Mai multe investiţii străine
Stabilitatea monetară pare a fi un punct forte în atracţia Bulgariei pentru capitalul străin. Investiţiile directe străine au crescut de la 1,7 miliarde euro în 2011 la, probabil, două miliarde euro anul trecut. Spre comparaţie, în primele zece luni din 2012 investiţiile atrase de România au totalizat 1,27 miliarde euro, faţă de 1,05 miliarde euro în perioada similară din 2011. Pentru 2013 guvernul bulgar anticipează investiţii de până la 2,5 miliarde euro.
Totuşi, analiştii atrag atenţia că cea mai mare parte a banilor care intră în Bulgaria sunt capital rusesc şi bulgăresc, venit prin intermediul unor companii înregistrate în Olanda şi Elveţia.
O altă îngrijorare pentru analişti este faptul că investitorii continuă să scoată din ţară mai mult capital decât aduc. Cele mai atractive domenii pentru investiţii străine sunt, de câţiva ani, doar industria prelucrătoare şi procesatoare. Situaţia economică complexă, cererea internă slabă, prăbuşirea pieţei imobiliare şi a creditului au forţat investitorii din sectorul imobiliar şi cel financiar să-şi regândească strategia privind Bulgaria.
Politicienii le spun bulgarilor că o duc mai bine decât românii
Dar politicienii bulgari par optimişti. De la începutul acestui an, an electoral, salariul minim lunar a fost majorat cu 20 de leva, la 310 leva (158 euro). De asemenea, pensia minimă a crescut de la 1 ianuarie de la 136 de leva (69,5 euro) la 145 de leva (74 euro) şi va fi de 150 de leva (76,7 euro) începând cu 1 aprilie. În plus, politicienii au promis că preţurile gazelor naturale şi ale încălzirii centrale vor scădea în primul trimestru al acestui an, ca urmare a reducerii accizelor percepute de stat.
Majorările salariale par să susţină planul guvernanţilor de a reduce din decalajul economic avut faţă de statele mai bogate din zona euro. Ministrul de finanţe bulgar Simeon Djankov susţine chiar că bulgarii o duc deja mai bine decât românii, că Bulgaria a depăşit deja România în funcţie de venitul pe cap de locuitor şi în curând va ajunge din urmă Grecia şi Spania. Dar PIB-ul pe cap de locuitor al României s-a menţinut constant în ultima decadă cu cel puţin 1.000 de dolari peste cel al Bulgariei. Anul trecut, indicatorul pentru România s-a situat la 8.400 dolari, faţă de 7.160 dolari la vecinii de la sud, potrivit datelor Băncii Mondiale.
Forintul şi zlotul au fost anul trecut cei mai buni performeri de pe piaţa valutară
Forintul şi zlotul, monedele naţionale ale Ungariei şi Poloniei, s-au apreciat anul trecut cu 11% în raport cu dolarul, cele mai bune rezultate dintre cele ale principalelor valute ale lumii, scrie Financia Times. Leul s-a depreciat faţă de moneda americană.
Analiştii explică performanţa forintului şi zlotului prin faptul că investitorii au dat atenţie mai mare câştigului şi nu factorilor fundamentali care influenţează economia. În Ungaria dobânda de politică monetară este de 5,75%, iar în Polonia indicatorul se cifrează la 4,25%. În Cehia dobânda este de doar 0,05%.
De asemenea, şi riscurile din aceste state s-au redus pe măsură ce s-au atenuat temerile privind criza din zona euro, ceea ce a dus la scăderea costurilor de finanţare. Randamentele obligaţiunilor poloneze cu scadenţa la 10 ani au atins săptămâna trecută un nivel minim record. Fitch a îmbunătăţit în decembrie perspectiva ratingului datoriilor Ungariei de la "negativ" la "pozitiv".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
