Business Internaţional

Cât de puternice au devenit băncile centrale? Şi cât de stăpâne sunt pe situaţie?

Isabel Schnabel (mijloc), unul din cei 5 „înţelepţi“ care consiliază guvernul german: „BCE a căpătat puteri enorme, chiar dacă nu se supune niciunui control parlamentar“

Isabel Schnabel (mijloc), unul din cei 5 „înţelepţi“ care consiliază guvernul german: „BCE a căpătat puteri enorme, chiar dacă nu se supune niciunui control parlamentar“

Autor: Bogdan Cojocaru

18.05.2016, 00:06 631
După ani de intervenţii extraordinare, marile bănci centrale ale lumii încă nu au reuşit să vindece economiile de anemia cauzată de criză. Investitorii cred că aceste intervenţii vor continua, iar anemia va persista.

La începutul acestui an, în februarie, au explodat temerile că băncile centrale au rămas fără muniţie în lupta cu deflaţia şi cu problemele economice, după cum scrie The Wall Street Journal. Pieţele s-au dus atunci abrupt în jos.

În această situaţie nu este, la propriu, banca centrală a Ungariei. Instituţia a cumpărat 200.000 de gloanţe letale şi 112 revolvere pentru compania sa de securitate, potrivit unor date publice. Aparent, banca Ungariei se teme de criza imigranţilor şi de ameninţări cu bombă.

Însă, metaforic vorbind, băncile centrale ale ţărilor bogate chiar au rămas fără muniţia necesară stimulării econo­miilor lor, avertizează Raghuram Rajan, guvernatorul băncii centrale a Indiei, citat de Financial Times.

„Băncile centrale şi guvernele ţărilor bogate rămân fără muniţia pentru stimularea economiilor, dar nu pot recunoaşte niciodată acest lucru. Dacă ai un raport datorie/PIB mai mare de 100% şi insişti cu şi mai mult stimulent fiscal, ar fi bine să ai în minte o rată de rentabilitate ridicată, altfel generaţia tânără şi cea cu vârstă mijlocie vor crede că «va trebui să plătesc pentru asta». Perspectiva arun­cării cu bani din elicopter îi va face pe toţi să-şi cheltuiască salariile ca nebunii? Sau îi va face să se întrebe: «Dar în ce lume trăim când banca centrală printează bani şi îi aruncă pe fereastră?»“, scrie Rajan. Bancherul nu este un suporter al politicilor monetare neortodoxe şi ar avea toate motivele să inspire neîncredere în alte bănci centrale. Pentru că, spune o teorie, marile bănci centrale sunt în război. Dacă pentru ieşirea din criză au lucrat împreună pentru reducerea costurilor finanţării şi pentru deprecierea dolarului, acum se luptă între ele cu scopul de a câştiga pentru economiile lor avantaje competitive, prin deprecierea monedelor, sau pentru a stopa aprecierea acestora în cazul economiilor considerate sigure în vremuri incerte.

Alte zvonuri sugerează tocmai opusul: băncile centrale din G20 au convenit în secret în februarie (acordul Shanghai) să slăbească dolarul pentru a calma pieţele financiare, potrivit Market Watch. Cum yuanul Chinei este ancorat de dolar, această manevră ar da Chinei spaţiu financiar de manevră şi avantaj competitiv faţă de partenerii comerciali.

Dar de ce ar face marile bănci astfel de înţelegeri secrete? Nu pentru că altfel ar fi neputincioase sau nesigure în faţa provocărilor economice sau pe pieţe pe care le au în faţă? Economia chinezească se reechilibrează, tulburând sever în­treaga economie mondială. Să aibă China o problemă mai mare decât zona euro sau decât Japonia? Europei şi economiei nipone le-ar conveni mai bine un euro şi un yen slab în faţa dolarului.

Persistenţa unor astfel de zvonuri arată pe ce teren nesigur merg investitorii. După ce Rezerva Federală americană a majorat în decembrie dobânda de politică monetară, investitorii şi-au redus drastic aşteptările pentru alte creşteri din cauza îngrijorărilor privind economia globală. Probabilitatea ca luna viitoare Fed să ridice din nou dobânda este de doar 4%, faţă de 75% la începutul anului, notează Bloomberg.

Şi totuşi cât de puternice sunt băncile centrale. Banca Centrală Europeană, cel puţin, este prea puternică, spune unul dintre cei cinci „înţelepţi“ care consiliază guvernul german, scrie La Tribune.

BCE a devenit prea puternică, mai ales din cauza rolului din ce în ce mai politic pe care i-l acordă guvernele, a afirmat Isabel Schnabel.

„BCE a căpătat puteri enorme, chiar dacă nu se supune niciunui control parlamentar“, a spus ea. De asemenea, instituţia „a devenit mai politică, dar aceasta pentru că politica a eşuat şi BCE se vede forţată să acţioneze“.

Ea a apărat însă politica monetară ultrarelaxată a BCE. „Dobânzile mici sunt înainte de toate consecinţa crizei financiare. Apoi, BCE nu este singura care influenţează dobânzile“, a explicat Isabel Schnabel.

Berlinul critică dobânzile mici ale BCE pentru acestea ar penaliza băncile şi deponenţii nemţi.

„Ceea ce mă îngrijorează este că scopul acestor critici este de a politiza şi mai mult BCE. Apelul pentru a oferi Germaniei un vot mai important în consiliul de guvernatori al BCE ar reprezenta o influenţă mai directă asupra BCE şi care se îndreaptă spre o direcţie greşită“, a mai spus economista.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO