Business Internaţional

Ce s-ar intampla daca bancile straine s-ar retrage din Europa de Est

Ce s-ar intampla daca bancile straine s-ar retrage din Europa de Est
03.02.2009, 17:40 42

Europa Centrala si de Est va fi afectata iremediabil daca bancile occidentale s-ar retrage de pe pietele din regiune, este semnalul de alarma tras de unul dintre bancherii prezenti la Forumul de la Davos de anul acesta. Problema este acuta in conditiile in care exista tari unde sistemul bancar este detinut in proportie de peste 80% de catre banci straine, iar economia reala nu poate functiona fara un sistem bancar sanatos.

"Acum masurile protectioniste abia daca se vad, dar semnalele sunt alarmante. Ce se poate intampla daca marile bancile se retrag din Europa de Est? Sunt tari in care sistemul bancar este detinut in proportie de peste 80% de institutii straine", a spus bancherul la Davos, citat de cotidianul economic Financial Times.
In Romania, bancile straine detin 87,9% din piata, in timp ce in Ungaria si Bulgaria cota acestora se ridica la 84,5% respectiv 83,2%.
O buna parte a datoriei externe a tarilor din regiune reprezinta de fapt datoria sucursalelor locale (in principal, sucursale bancare) catre companiile-mama din vestul Europei, ceea ce pune aceste state intr-o pozitie avantajoasa in fata actualei crize in conditiile in care este aproape imposibil sa li se taie sursele de finantare externa. In Ungaria, de exemplu, bancile straine au efectuat infuzii masive de lichiditate in cadrul subsidiarelor locale in toamna trecuta, cand inrautatirea conditiilor de pe piata locala a fortat guvernul maghiar sa apeleze la finantare din partea FMI si a Comisiei Europene.
In octombrie, bancile straine au injectat 2,8 mld. euro in filialele maghiare, comparativ cu 500-600 mil. euro in luna precedenta. De asemena, banca germana BayernLB a anuntat ieri ca va furniza filialei sale din Ungaria, MKB, lichiditati in valoare de 114 mil. euro. Dar in momentul in care chiar si o parte a bancilor straine s-ar retrage din regiune, aceasta pozitie avantajoasa nu ar face decat sa se constituie intr-un dezavantaj major, generand o adancire a turbulentelor din est.
Temerile oficialilor est-europeni cu privire la o retragere de lichiditati din tarile din regiune au inceput deja sa apara. Radovan Jelasic, guvernatorul bancii centrale de la Belgrad, declara recent ca acest lucru s-a intamplat in Serbia.
In decembrie, cand autoritatile si-au redus cerintele privind rezervele minime de capital detinute de catre institutiile financiare, bancile straine au scos din tara 600 mil. euro in doua saptamani, sustin oficialii de la Belgrad.
Acesta pare sa fie deocamdata un caz singular, celelalte banci centrale din regiune asteptandu-se la o diminuare a intrarilor de capital venite din partea companiilor-mama catre sucursalele locale, dar insistand asupra faptului ca "nici macar o singura banca nu a dat semne ca vrea sa retraga lichiditati" din aceste tari, arata autoritatile de la Budapesta.
Totusi, un semn ca situatia din Europa Centrala si de Est devine din ce in ce mai dificila este reprezentat de crearea de catre bancile internationale care opereaza in regiune a unui grup de presiune care sa forteze UE si BCE sa-si extinda politicile anticriza si asupra acestei zone. Principala problema semnalata de aceste institutii financiare este lipsa acuta de lichiditati, ceea ce face imposibila reluarea operatiunilor de creditare in regiune.
In acelasi timp, Banca Greciei a avertizat institutiile financiare elene - unii dintre principalii jucatori de pe piata est-europeana - sa dea dovada de prudenta in momentul in care furnizeaza lichiditati subsidiarelor lor din Balcani, analizand atent conditiile existente pe aceste piete. Avertismentul vine in conditiile in care bancile grecesti au primit la sfarsitul anului trecut 28 mld. euro din partea guvernului de la Atena.
De asemenea, semnalele privind o inrautatire a indicatorilor macroeconomici din regiune au determinat atat guvernul austriac (bancile austriece se numara printre principalii jucatori din Europa Centrala si de Est), cat si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) sa faca un apel la elaborarea unui plan de actiune la nivel european, care sa aiba capacitatea de a detensiona situatia.
Printre bancile care detin o cota de piata importanta in Est se numara UniCredit din Italia, SocGen din Franta si Raiffeisen si Erste Bank din Austria si cele grecesti EFG, Alpha Bank si National Bank of Greece.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO