După creşterile sănătoase de anul trecut, economia zonei euro a început să emită semnale mixte, însă Banca Centrală Europeană, gardianul euro, îndeamnă la încredere, adoptând în acelaşi timp o poziţie prudentă.
BCE a menţinut în şedinţa de ieri dobânda de politică monetară la 0,25% şi pe cea la depozite la -0,4%, iar preşedintele băncii centrale a zonei euro Mario Draghi a asigurat că nu sunt motive de îngrijorare privind creşterea economică. El a indicat, în acelaşi timp, că urmăreşte cu atenţie evoluţia monedei euro.
„Informaţiile care ne vin din martie arată moderaţie, dar şi o expansiune solidă şi la scară largă a economiei zonei euro“, a spus Draghi. De asemenea, şeful zonei euro a asigurat că este încrezător că vigoarea economiei va împinge inflaţia spre ţinta băncii de puţin sub 2% pe termen mediu.
Anul trecut, performanţa remarcabilă a zonei euro a ajutat Banca Centrală Europeană să facă primii paşi către retragerea stimulentelor lansate după criză fără a tulbura pieţele financiare. Planul era ca în acest an banca să retragă cu totul stimulentele.
Dar datele de până acum pentru acest an dezamăgesc, scrie Financial Times. Printre datele care au aruncat o umbră asupra perspectivelor zonei euro se numără cele privind exporturile şi sectorul manufacturier din Germania.
Ultimii indicatori ai încrederii sunt amestecaţi. Indicatorii PMI au sugerat că orice încetinire s-ar putea dovedi temporară, în timp ce indicatorul Ifo al încrederii sectorului german de business a dezamăgit.
De la o încredere mai şubredă a sectorului de business, la scăderea producţiei industriale, economia regiunii pare să piardă din avânt după cea mai bună performanţă dintr-un deceniu înregistrată anul trecut, potrivit Bloomberg.
Strategii BCE au recunoscut „moderarea“ indicatorilor economici, dar şi-au păstrat optimismul, sugerând că datele indică pur şi simplu o stabilizare a creşterii la un ritm solid.
Întrebarea este dacă această încetinire este una doar temporară, cauzată de vremea rea şi sezonul de gripă din acest an, sau dacă nesiguranţa la nivel mondial, ca cea legată de posibile conflicte comerciale, vor avea un impact mai puternic asupra creşterii economice.
Economiştii anticipează o rată de creştere de 0,5%, sub cea de 0,7% atins la sfârşitul anului trecut, dar care indică încă o expansiune peste potenţial a regiunii.
Inflaţia de bază s-a situat sub aşteptări în martie, menţinându-se la 1% pentru a treia lună consecutiv, dar există semne că acumularea treptată a presiunilor inflaţioniste pe care strategii BCE o aşteaptă de ani întregi s-ar putea materialize într-un final.
Strategii BCE sunt de asemenea cu ochii aţintiţi asupra euro. După un an 2017 solid, moneda unică s-a menţinut pe o direcţie ascendentă în raport cu dolarul în primele luni ale anului, părând să se îndrepte către noi creşteri. Acum, acestea s-au diminuat, dar companiile se plâng în continuare de avansul de aproape 12% al euro din ultimul an.
Atitudinea de prudenţă care domină în Europa a fost evidenţiată cu câteva ore înainte de anunţarea deciziei BCE, când banca centrală a Suediei şi-a amânat planul de majorare a dobânzilor pentru prima dată în ultimii şapte ani din cauza inflaţiei modeste. Riksbank nu întrevede acum o înăsprire a condiţiilor de finanţare până „către finalul anului“ comparativ cu estimarea anterioară ce viza al doilea semestru al anului.
