Ce vrea de fapt ISIS? Teroarea şi patima religioasă sunt doar instrumente într-un război pentru resurse şi teritoriu

Însă mai mult decât orice, exteriorizarea acestei fervori religioase serveşte unor obiective cât se poate de pragmatice: controlarea resurselor şi a teritoriului. 

Armata republicană irlandeză (IRA) a ucis şi a răspândit teroare pentru credinţa într-o Irlandă unită şi independentă. Euskadi Ta Askatasuna (ETA) a acţionat, tot prin crime şi teroare, în Spania şi Franţa pentru inde­pen­denţa Marii Ţări Basce. Nici IRA şi nici ETA, provenite din state creştine, nu au pus accent pe religie, ci pe teritoriu. ISIS vrea, şi nu a facut niciodată secret din aceasta, un Califat mondial obţinut prin război în care să controleze totul, absolul totul.

Robert Pape, expert în ştiinţe politice la Universitatea din Chicago, a studiat fiecare atac terorist din 1980 până în 2015. Con­cluzia lui este că fanatismul religios nu este în sine un motiv al terorismului, ci doar o unealtă prin care se face spectacol şi se recrutează. Tot prin religie liderii grupurilor teroriste îi fac pe oameni să-şi înfrângă teama de moarte şi oroarea naturală faţă de uciderea unor oameni nevinovaţi.

„Adesea teroriştii sinucigaşi îşi dau seama că au instinct de autoconservare pe care trebuie să le depăşească“, iar credinţele religioase fac parte din acest proces, explică Pape. Rezultatele analizei sale au fost publicate de revista The Nation, una dintre cele mai vechi astfel de publicaţii din SUA.

„Însă au fost şi sute de atacatori laici“, ceea ce sugerează că terorismul sinucigaş nu se poate explica doar prin teologie radicală. Din 1980 până în 2003, „liderul mondial“ al atacurilor si­nu­cigaşe a fost Tigrii Ta­mil, un grup naţionalist şi marxist laic din Sri Lanka.

Dând la o parte pa­tima religioasă, obiectivele ISIS sunt foarte pământene, cum sunt cele ale celor mai multe grupuri teroriste.

„Ceea ce au în comun 95% din atacurile sinucigaşe începând cu 1980 nu este religia, ci motivaţii strategice specifice pentru a răspunde unor intervenţii militare, adesea unor ocupaţii militare în teritorii pe care teroriştii le consideră ale lor sau le preţuiesc foarte mult“, spune Pape.

ISIS s-a născut din revolta contra ocupaţiei americane din Irak aşa cum reţeaua Al Qaeda îşi are rădăcinile în re­zistenţa afgană contra ocupaţiei sovietice din anii ’80. Ideile lui Pape diferă de cele ale, spre exemplu, lui Hillary Clinton, care crede că ISIS „nu are nimic de-a face“ cu islamul, şi de cele cu o răspândire mai largă că ISIS poate fi redus la un grup religios cu credinţe atent gândite. Concluziile lui Pape confirmă ceea ce Lydia Wilson, cercetător al Univerităţii Oxford, a descoperit luând interviuri luptătorilor ISIS capturaţi în Irak. „Cei mai mulţi erau nişte ignoranţi în ceea ce priveşte islamul şi aveau dificultăţi vizibile în a răspunde la întrebări despre legea Şaria, jihadul militant şi despre Califat“, a scris Wilson în The Nation. „Însă cunoştinţe de­taliate, sau chiar superficiale, despre islam nu sunt necesare pentru idealul de a lupta pentru Statul Islamic, aşa cum ne-am putut da seama din comanda dată pe Amazon pentru «Islamul pentru oricine» de către un britanic care aspira să devină luptător Isis.“

Pentru a înfiinţa un Califat, ISIS are nevoie de armată şi de slăbirea inamicului, în prezent  ţări din NATO, greu de scos din Orientul Mijlociu pentru că au acolo interese legate, printre altele, de petrol. Aceasta împlică planuri pe termen scurt şi pe termen lung. Problema ISIS este că musulmanii din Europa nu sunt interesaţi de terorism şi de islamul politic. Însă prin atacuri teroriste în diverse ţări (Franţa), ISIS poate crea ostilitate faţă de musulmani şi un mediu propice recrutărilor (planuri pe termen scurt). De asemenea, cu cât atacurile teroriste vor fi mai violente şi mai dese, cu atât mai mari vor fi presiunile pentru acţiuni militare contra ISIS în teritoriile controlate de grupul terorist (planuri pe termen lung). Un conflict militar direct cu ISIS ar însemna victime în rândul soldaţior, ceea ce, alături de înteţirea atacurilor teroriste acasă, va pune presiuni pe diferitele state să se retragă dintr-o eventuală coaliţie militară. ISIS ar fi astfel liber să-şi formeze Califatul.