Liderii tind să-şi restrângă promisiunile generoase odată ajunşi la putere. Nu este şi cazul premierului ceh Andrej Babis, scrie Reuters.
Omul de afaceri miliardar spune că soliditatea economiei pemite cheltuieli-record, însă unii, inclusiv economistul şef care consiliază Consiliul Naţional pentru Buget, nu sunt atât de siguri şi se tem că prin planurile sale Babis va şterge beneficiile aduse de ani de austeritate.
UE a salutat austeritatea respectivă. Iar acum, în condiţiile în care blocul se află în conflict cu Polonia şi Ungaria privitor la statul de drept, acesta nu-şi doreşte să-şi mai facă griji şi în legătură cu o slăbire a finanţelor cehe.
Babis a adus o victorie clară partidului său antisistem ANO în luna octombrie a anului trecut cu promisiuni de majorare a salariilor la stat şi a pensiilor, de creştere a cheltuielilor în sectorul sănătăţii şi refacere a infrastructurii rutiere. Acum, promisiunile sale sunt încorporate în primul buget al guvernului său, iar o analiză a Reuters relevă cea mai puternică creştere a cheltuielilor din istoria modernă a ţării, de aproximativ
4 miliarde de euro, sau 2% din PIB. Totuşi, economistul-şef care consiliază noua instituţie de supervizare a bugetului de stat a declarat pentru Reuters că se teme că cheltuielile ar putea slăbi finanţele de stat chiar într-o perioadă în care creşterea economică începe să încetinească.
Babis are de partea sa creşterea economică solidă, de peste 4% anul trecut, şi doi ani de excedente ale finanţelor publice, toate în timpul mandatului său de ministru de finanţe. Împotriva sa sunt o viitoare scădere a subvenţiilor UE, costurile în creştere legate de datorii şi o populaţie în curs de îmbătrânire ce implică o creştere a costurilor legate de pensii.
Economiştii spun că s-ar putea reveni pe deficit. Acesta nu ar fi un lucru rău dacă banii ar fi cheltuiţi cu înţelepciune. „Mă tem că lucrurile nu vor sta aşa“, declară Pavel Sobisek, economist-şef UniCredit.
Babis şi ministrul de finanţe Alena Schillerova iau apărarea bugetului. „Cheltuielile cresc pentru că majorăm pensiile dramatic, există şi o creştere pe partea de educaţie“, a declarat Babis pentru Reuters, adăugând că planurile bugetare nu trebuie luate prea în serios.
„Nu planul are importanţă, ci rezultatele“, a declarat acesta.
Ministerul de finanţe previzionează un excedent de 1,1% din PIB, în scădere de la 1,6% în 2017 în sectorul fiscal. Creşterea economică este aşteptată să încetinească de la 4,4% anul trecut la 3,2% în acest an şi 3,1% în 2019, o rată pe care unii analişti o consideră prea optimistă.
Ţara orientată către exporturi ar putea resimţi de asemenea impactul războiului comercial. În plus, dobânzile sunt în creştere după o perioadă fără precedent de randamente negative.
Jan Bures, economist-şef în cadrul Patria Finance, declară că nu există spaţiu pentru adăugarea de noi cheltuieli pe termen lung în buget.
„Am impresia că guvernul vrea să se bucure de vremurile bune. Însă în acest timp nu se gândesc la norii care se strâng la orizont“.
