Frederick Taylor a fost cel mai influent guru în management al secolului al XX-lea, iar proiectul său, “Principiile managementului ştiinţific”, a fost prima superproducţie de management, scrie The Economist.
Frederick Winslow Taylor a fost un inginer american care a căutat să îmbunătăţească eficienţa industrială. Totodată, el a fost unul dintre primii consultanţi de management, potrivit Wikipedia. Taylor s-a născut pe 20 martie 1856 şi a murit pe 21 martie 1915, la vârsta de 59 de ani.
Financial Times titra despre Taylor ca este unul dintre cei mai "seductivi" lideri în management şi totodată se întreba dacă principiile sale de business au făcut universităţile economice să fie orbite de realitate.
Printre fanii lui Frederick Taylor s-au aflat Henry Ford, care a pus în practică multe dintre ideile acestuia în fabrica sa uriaşă River Rouge, dar şi Vladimir Lenin, care considera managementul ştiinţific ca fiind unul dintre elementele de bază ale socialismului. Taylor a pariat pe împlinirea promisiunii sale şi anume aceea că managementul se poate transforma într-o ştiinţă, iar angajaţii în rotiţele unei maşini industriale. Cea mai bună cale de a creşte productivitatea, a argumentat Frederick Taylor, a fost aceea de a îmbrăţişa trei reguli şi anume: de a transforma slujbele complexe în unele simple, de a ţine sub evidenţă tot ceea ce fac angajaţii şi de a răsplăti performanţele profesionale sau, dimpotrivă, de a-i concedia pe cei care nu dau randament la locul de muncă.
Managementul ştiinţific a produs şi diferite reacţii. Aldous Huxeley l-a satirizat în “Brave New World” (1932), la fel ca Charlie Chaplin în “Modern Times” (1936). O şcoală rivală de manageri a susţinut că muncitorii sunt mult mai productivi dacă sunt trataţi ca nişte fiinţe umane. Însă un articol recent despre Amazon publicat în New York Times susţinea că “Taylorismul” este în ascensiune. Articolul mai sugera că retailerii de pe internet se folosesc de clasicele reguli ale lui Taylor pentru a obţine eficienţă: angajaţii sunt în permanenţă monitorizaţi, iar cei care nu reuşesc să-şi atingă targetul sunt eliminaţi, urmând ca apoi să aibă parte de un eşec profesional.
Şeful companiei americane Amzon, Jeff Bezos, a insistant cu ideea că nu recunoaşte această portretizare a companiei. Cu toate astea, a urmat o reacţie rapidă: articolul a strâns peste 5800 de comentarii online, un record al publicaţiei şi un număr impresionant de oameni care se plângeau că angajatorii lor aplică o politică similară în companiile în care aceştia lucrează. Departe de a fi un exemplu negativ, se pare că Amazon este prototipul unui nou trend şi anume al Taylorismului digital.
