Menţinerea Greciei pe linia de plutire economică va fi analizată din nou săptămâna aceasta de către Troica creditorilor internaţionali, formată din Fondul Monetar Internaţional, Banca Central Europeană şi Comisia Europeană, pe fondul temerilor că progresul monetar al Greciei este deraiat din cauza unor decizii judecătoreşti controversate, scrie The Guardian.
Reprezentanţii Troicii creditorilor internaţionali se tem că măsura premierului grec Antonis Samaras de a compensa pentru reducerile salariale cerute de Troica va adânci deficitul de finanţare, deja aflat la aproape 12 miliarde de euro. Grecia urmează să primească unda verde pentru următorul ajutor de un miliard de dolari, aspect ce a reînnoit preocupările potrivit cărora obiectivele bugetare ar putea fi răsturnate. Ca urmare a unei decizii judecătoreşti tăierile salarile iniţiate la începutul crizei datoriei sunt neconstituţionale. Anul trecut, sistemul judiciar a apelat la cea mai înaltă instanţă din ţară pentru a anula legislaţia de punere în aplicare a tăierilor salariale, iar tribunalul a admis cererea, acţiune ce a fost văzută ca o lovitură majoră pentru programul de ajustare bugetară al Greciei.
În ianuarie anul acesta, o hotărâre asemănătoare prevedea reducerea salarială cu 10% a angajaţilor din armată şi ai serviciilor de urgenţă, dar a fost de asemenea revocată. Economiştii estimează că refacerile salarile din toate cele trei sectoare afectate de tăieri ar costa guvernul elen aproape 650 milioane de euro.
Angajaţii din sectorul public au avut salariile tăiate în medie cu 40% din 2010, iar Samaras le-a dat asigurări ca va face tot ce este posibil pentru a-şi îndeplini promisiunea.
Ministerul finanţelor se confruntă acum cu sarcina greoaie de a convinge creditorii internaţionali extrem de sceptici că Grecia poate umple golul.
Analiştii se tem că revenirea la nivelul salarial din sectorul public dinainte crizei datoriilor nu va micşora deficitul, redus de la 15% la 4% în ultimii cinci ani, ci va pune în mişcare o cavalcadă de cereri similare.
Noi manifestaţii au avut loc în Atena sâmbătă după ce guvernul a luat decizia de a privatiza Public Power Corporation (PPC), cel mai mare producător grec de energie electrică.
Intenţia guvernului de a privatiza PPC a dus la închiderea a 13 centrale electrice în timpul protestelor, însă emiterea ordinelor de mobilizare civilă i-a determinat pe protestarii să înceteze manifestaţiile.
La aproape 175% din PIB, Grecia are de departe cea mai mare datorie publică din Uniunea Europeană.
