Lucrările la noul cartier care se construieşte în Craiova avansează cu greu din cauza problemelor financiare ale firmei chineze care realizează proiectul, iar la complexul energetic Tarniţa din Cluj partea română a constatat „rezultate zero”, transmit corespondenţii MEDIAFAX.
La Craiova, consilierii locali au aprobat prelungirea termenului final de realizare a întregului proiect până în 2020, dar Consilierii opoziţiei cer însă anularea contractului cu firma chineză şi organizarea unei noi licitaţii.
Noul cartier de locuinţe din Craiova este construit de firma chineză Shandong Ningjian Construction Group, pe un teren al Armatei transferat Primăriei Craiova. Transferul terenului s-a făcut, prin Hotărâre de Guvern, cu condiţia ca Ministerul Apărării Naţionale (MApN) să primească, în vederea cumpărării, în acest cartier, a 250 de locuinţe.
Conform HG 1.052/11.12.2013, la trei ani de la preluarea imobilului, dacă locuinţele nu sunt gata, terenul revine MApN. Cum termenul-limită - 15.01.2017 - se apropie şi niciun bloc nu a fost finalizat, Ministerul a solicitat prelungirea termenului până la care să primească locuinţele, spre cumpărare, până la data de 15 ianuarie 2020, termen maxim pentru realizarea întregului cartier. Prelungirea a fost aprobată de consilierii municipali.
Terenul respectiv are o suprafaţă de 67.511 mp, iar municipalitatea craioveană l-a concesionat firmei chineze Shandong Ningjian Construction Investment pentru o perioadă de 49 de ani, pentru a construi pe acesta un cartier cu aproximativ 1.800 de garsoniere şi apartamente.
În urmă cu doi ani, la prezentarea proiectului noului cartier, preşedintele Consiliului de Administraţie al Shandong Ningjian Construction Group, Yang Gencai, afirma că acest proiect este foarte important atât pentru companie, fiind primul de acest fel pe care îl are în ţara noastră, cât şi pentru relaţiile dintre România şi China, dar şi că firma îşi doreşte să îl realizeze în mod exemplar.
Compania chineză se angajase să asigure finanţarea investiţiei printr-un „împrumut strategic aprobat de Banca de Dezvoltare Chineză“. Numai că, la câteva luni de la demararea lucrărilor, pe şantier au apărut probleme. Societatea nu a reuşit să obţină creditul pe care conta şi a început să nu mai plătească subcontractorii, firmele care lucrau efectiv la ridicarea blocurilor de locuinţe. Astfel că, timp de câteva luni, pe şantier nu s-a mai lucrat. Ulterior, chinezii au început să-şi achite din datorii, iar o parte dintre muncitori s-au întors pe şantier. Lucrările avansează însă şi acum cu greu, iar consilierii locali din opoziţie au cerut, în ultima şedinţă de Consiliu Local rezilierea contractului cu firma chineză.
„Primăria Craiova a făcut acest contract cu firma care, timp de doi ani, trebuia să construiască aceste blocuri. Că această firmă nu are capacitate tehnico-economică, am văzut toţi craiovenii, cei cinci-şase muncitori, dacă erau, când erau. În concluzie, pentru a nu mai ajunge din nou în acestă situaţie ruşinoasă, noi trebuie să încheiem lucrările cu această firmă, Shandong sau cum se cheamă, din China, pentru că nimeni nu ne garantează că, dacă le prelungim autorizaţia cu un an, vor realiza de zece ori mai mult decât au realizat în doi ani şi riscăm să ajungem în aceeaşi situaţie. Propunerea noastră, a PNL, este să organizăm o licitaţie cu aceleaşi condiţii pe care le-a avut şi firma chineză, dar să lotizăm. Cele 10-12 blocuri să le împărţim în 10-12 loturi, să oferim aceleaşi condiţii firmelor craiovene, care se pot asocia, care pot participa singure”, a spus consilierul local Marian Vasile.
Viceprimarul Craiovei, Mihail Genoiu, a precizat că în perioada următoare va fi analizat contractul cu firma chineză „cu maximum de exigenţă”.
„Nu putem să negăm faptul că firma chineză a avut şi are nişte probleme, în sensul de a nu respecta termene, în sensul în care s-a împotmolit în finanţarea acestui cartier, dar, pe de altă parte, să nu uităm două lucruri: că firma chineză are o garanţie depusă la Primăria Craiova, substanţială, care este la dispoziţia noastă pentru nefinalizarea acestui proiect şi, pe de altă parte, contractul prevede ca dacă relaţia se încheie înainte de finalizarea construcţiilor, şi contractul se reziliază, tot ceea ce este construit în stadiul respectiv intră în patrimoniul primăriei. (...) O să le solicităm departamentelor Patrimoniu, Urbanism, Juridic, să analizeze cu maximum de exigenţă acest contract, pentru a nu mai avea niciun fel de risc în derularea lui”, a explicat viceprimarul Mihail Genoiu.
„Cartierul chinezesc”, aşa cum este cunoscut, ar trebui să aibă, dacă va fi, în cele din urmă finalizat, va avea aproximativ 1.800 de garsoniere şi apartamente, grădiniţă, magazine, farmacie, cabinete medicale, sală de fitness, dar şi piscină.
Preţul unei locuinţe în acest cartier ar urma să pornească de la 21.500 de euro.
Proiectul de la Craiova face parte dintr-un amplu pachet de memorandumuri şi chiar contracte de investiţii semnate în anii trecuţi, cu ocazia vizitelor oficiale ale premierului chinez Li Qeqian în România, respectiv al premierului român din acea perioadă, Victor Ponta, în China. Din acel pachet investiţional mai fac parte, între altele, unităţile 3-4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, complexul hidroenergetic Tarniţa (Cluj) şi modernizarea electrocentralei de la Rovinari (Gorj).
Spre exemplu, în august 2015, compania de proiect Hidro Tarniţa anunţa că trei consorţii de firme din China sunt interesate să construiască proiectul Hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, judeţul Cluj, acestea fiind Gezhouba Group Company Limited/Wu Lingpower Corporation, China Huadian Engineering/Guizhou Wujiang Hydropower şi Huaneng Lancang River Hydropower/Hydrolancang International Energy.
În aceeaşi lună, Guvernul României a aprobat mai multe facilităţi pentru compania care va opera hidrocentrala de la Tarniţa, respectiv neplata taxei de cogenerare, a achiziţiei de certificate verzi, a tarifului pentru transportul energiei, a tarifului pentru serviciul de sistem, a apei utilizate în procesul de producţie a electricităţii, a taxelor pentru terenurile scoase din circuitul agricol şi din fondul forestier naţional – ajutoare de stat pentru care trebuie însă obţinut acordul Comisiei Europene.
Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a declarat, însă, la începutul lunii septembrie 2016, la o dezbatere organizată de Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, că intenţionează să renunţe la hidrocentrala de un miliard de euro Tarniţa-Lăpuşteşti şi să construiască, în timp, mai multe hidrocentrale mici. El a arătat că, până acum, rezultatele proiectului Tarniţa-Lăpuşteşti sunt zero, deşi s-au cheltuit trei milioane de euro pentru acesta.
„Vom analiza dacă, în locul proiectului Tarniţa, putem construi centrale cu acumulare prin pompaj de puteri mai mici pe tot teritoriul ţării. Nu există studii încă în acest sens, însă au fost făcute evaluări preliminarii. În prezent, noi studiem posibilitatea să alocăm bani din fonduri europene sau norvegiene pentru ca România să clarifice dacă, unde şi cât ar putea să instaleze acest tip de centrale. Trebuie să avem alternative pentru o centrală de un miliard de euro, să fie câteva centrale finanţate separat. Ar putea fi finanţate din piaţa bancară”, a susţinut ministrul.
Lucrările la Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, cu patru grupuri de 250 MW fiecare, ar dura între 5 şi 7 ani, investiţia depăşind 1,2 miliarde de euro. Zona se află la 30 de kilometri de municipiul Cluj-Napoca, pe valea râului Someşul Cald.
