Cheltuielile medii ale populaţiei au fost în trimestrul I 2018 de 3.317 lei lunar pe gospodărie (1.270 de lei pe persoană) şi au reprezentat 85,6% din veniturile medii, care au fost de 3.873 de lei (1.483 de lei pe persoană), arată datele comunicate vineri de Institutul Naţional de Statistică - INS.
Ponderea de mai puţin de 86% a cheltuielilor în venituri arată o ameliorare - pe medie - a situaţiei bugetelor de familie. În anii de criză, ponderea era de peste 95%. În context european, însă, familiile românilor se confruntă cu constrângeri bugetare extrem de mari, în condiţiile în care în majoritatea ţărilor UE ponderea cheltuielilor este mai mică de 60% din venituri.
„Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.)”, arată un comunicat al INS.
Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,3%).
Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul I 2018, în medie, 34,3% din consumul gospodăriilor.
De cealaltă parte, veniturile băneşti au fost, în medie, de 3.505 lei lunar pe gospodărie (1.342 de lei pe persoană), iar veniturile în natură de 368 de lei lunar pe gospodărie (141 de lei pe persoană).
„Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (64,6% din veniturile totale ale gospodăriilor). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (20,4%), veniturile din agricultură (1,5%), veniturile din activităţi neagricole independente (1,8%), cele din proprietate şi vânzărea de active din patrimoniul gospodăriei (0,7%) precum şi veniturile în natură (9,5%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (8,2%)”, mai arată datele INS.
În terminologia statisticienilor, veniturile totale cuprind „ansamblul încasărilor băneşti provenite din diferite surse de provenienţă pentru care nu există obligaţia de restituire şi veniturile în natură (evaluate în lei)”. Iar cheltuielile totale cuprind „ansamblul cheltuielilor băneşti, indiferent de destinaţie şi contravaloarea consumului din resursele proprii ale gospodăriilor”.
