Cine este Viktor Orban, politicianul care a refuzat să mai înghită pastila amară a austerităţii prescrisă de FMI

Premierul ungar a făcut un lucru pe care puţini dintre omologiisăi din regiune ar avea tăria să îl facă: a trântit uşa în nasreprezentanţilor FMI, care în urmă cu aproape doi ani i-au salvatţara de la un faliment naţional printr-un împrumut de 20 demiliarde de euro (la care a participat şi UE şi BancaMondială).

Viktor Orban a fost deranjat nu de ţinta de deficit de 3,8% dinPIB impusă de reprezentanţii FMI, pe care a promis să o respecte încontinuare, ci de modul în care i s-a cerut să ajungă acolo.Organizaţia cu sediul la Washington a vrut măsuri de austeritate,Orban nici nu a vrut să audă.

Majoritatea declaraţiilor date de şeful exe­cutivului de laBudapesta după suspendarea negocierilor cu FMI şi UE au avut înspate aceeaşi idee: nimeni nu ne poate dicta ce să facem în ţaranoastră. Iar acest patriotism economic este împărtăşit şi deungurii de rând. "Nimeni nu poate decide în locul nostru ce săfacem cu economia ungară. Un stat trebuie să fie suveran", credeAgnes Naray-Szabo, o profesoară de liceu în vârsta de 26 deani.

Conform cotidianului de business The Wall Street Journal, Orbana ţinut să fie întotdeauna la curent cu discuţiile reprezentanţilorUn­gariei cu Fondul Monetar Internaţional. "Chiar şi cele mai micidetalii trebuia să treacă mai întâi pe la el spre aprobare", a spuso sursă apropiată. Orban a respins toate pro­punerile FMI şi UE, aadăugat aceeaşi persoană.

Un alt motiv pentru care Orban nici nu a vrut să audă deopţiunile puse pe masă de FMI a fost că a ajuns la putere după ce apromis că va renunţa la măsurile de austeritate adoptate deguvernul tehnocrat condus de Gordon Bajnai.

Drum cu obstacole

Relaţiile lui Orban cu oficialii FMI au fost încă de la începutreci. La mai puţin de două săptămâni după ce a fost ales, Orbandeclara că guvernul său va negocia cu Fondul Monetar Internaţionalun nou program economic, însă nu va permite să i se dictezetermenii acestuia.

"Din punctul meu de vedere, nici FMI, nici Uniunea Europeana nusunt superiorii noştri, iar noi nu suntem subordonaţii lor",declara el la sfârşitul lunii aprilie. "Dacă recurgem la susţinerealor, trebuie să negociem cu ei şi o vom face. Nu vom acceptadirective, ci dorim un program economic în care să îi avem dreptparteneri."

Determinarea şi curajul l-au costat pe Orban "prietenia" cu FMIşi UE, însă el continuă să se menţină ferm pe poziţie, afirmând căUngaria poate supravieţui şi fără ajutorul celor doi parteneri dacăeste nevoit să aleagă întrei ei şi planurile sale de a readuceeconomia pe creştere şi de a crea noi locuri de muncă.Conservatorii au promis un milion de noi locuri de muncă înurmătorul deceniu.

"Este o luptă pentru libertate economică", a declarat un oficialdin cabinetul lui Orban. "Ne recâştigăm independenţa."

Atât UE, cât şi FMI au fost nemulţumite de planurile lui Orbande reducere a impozitelor pe salarii şi de simplificare a cadruluifiscal aplicat veniturilor în următorii patru până la şase ani.Cele două organizaţii doreau însă impunerea de noi măsuri deausteritate.

Motivul rupturii se pare însă că a fost decizia autorităţilor dela Budapesta de a nu regândi suprataxarea sistemului bancar şireducerea salariului guvernatorului băncii naţionale.

Ungaria - un model pentru alţii?

Rolul Ungariei de "elev model" a fost însă luat rapid de altestate mai docile, precum Grecia, România sau Ucraina. "Aceastăsituaţie ar putea crea precedent pentru alte state", este de părereMark Weisbrot economist la Centrul de Cercetare Economică şiPolitică de la Washington şi un critic al FMI. "Aceste politicitrebuie construite cu mai multă flexibilitate şi trebuie gânditeraţional."

Ungaria a primit sprijinul instituţiilor internaţionale în 2008,când din cauza crizei financiare mondiale a fost la un pas de aintra în incapacitate de plată. Atunci, UE şi FMI au oferitstatului situat la vest de România 20 de miliarde de euro.

Ungaria, a cărui datorie publică a urcat aproape de 80% din PIB,nu a reuşit atunci să strângă bani pe pieţe pentru că investitoriis-au arătat neîncrezători în abilitatea statului de a-şi onoraobligaţiile financiare.

Celelalte două administraţii ma­ghiare ce au guvernat înaintealui Orban au adoptat măsuri de austeritate dure pentru a intra îngraţiile FMI.

Mai mult, fostul guvern a promis o ţintă de deficit de 3,8% dinPIB pentru 2010 şi de 3% pentru 2011.

Guvernul lui Orban insistă că va reuşi să nu depăşească ţinta.Modul în care va reuşi această performanţă nu este însă problemaFMI, spun oficialii maghiari.

Orban a ajuns un lider contestat şi totodată elogiat în întreagalume. El a ajuns însă pentru prima oară în atenţia publică când acerut retragerea trupelor ruseşti din Ungaria, în primele momenteale tranziţiei statului dinspre comunism spre democraţie. În 1998el devenea cel mai tânăr premier din Europa, la 35 de ani, după ceFidesz câştiga alegerile.

CV Vikton Orban

• Născut pe 31 mai 1963, Orban este liderul partiduluiconservator Fidesz.
• În prezent este primul-ministru al Ungariei. El a mai ocupatfuncţia şi în perioada 1998-2002.
• Cariera sa politică începe în 1988, fiind unul dintre membriifondatori ai partidului Fidesz.
• În 1989 a cerut retragerea trupelor ruseşti din Ungaria şiinstalarea democraţiei.
• Doar un an mai târziu ajunge membru al parlamentului şi liderulformaţiunii Fidesz.
• Anterior, timp de doi ani a ocupat poziţia de sociolog laInstitutul de Training în Management din cadrul ministeruluiagriculturii.
• A studiat dreptul la Universitatea Eotvos Lorand din Budapesta,unde a absolvit în 1987.
• A obţinut o bursă de la fundaţia Soros şi a studiat jumătate dean la Oxford.

Ce s-a întâmplat după ruperea de FMI

• Forintul maghiar s-a depreciat doar două zile, pentru caulterior să îşi revină.
• În prezent cursul de schimb este de 281,93 forinţi pentru uneuro.
• Şi bursa a avut o evoluţie similară, depreciindu-se imediatdupă ruptură, însă revenind pe creştere după doar o zi.
• La sfârşitul lunii iulie, Ungaria a realizat o emisiune detitluri prin care a atras 57,5 mld. forinţi (200 mil. euro), pestesuma de 50 mld. forinţi avută în vedere.
• Cererea investitorilor a depăşit de aproape trei ori volumullicitat. Guvernul s-a împrumutat însă cu o dobândă uşor superioarăcelei din emisiunea anterioară.
• Ungaria a înregistrat o scădere a ratei şomajului în perioadaaprilie-iunie, de la 11,4% la 11,1%, confirmând promisiunile luiOrban. Premierul se bucură de popularitate în rândul maghiarilorcare îi susţin decizia.
• Analiştii au apreciat decizia autorităţilor de la Budapesta şispun că ar putea fi creat un precedent pentru celelalte state cucare Fondul Monetar Internaţional deţine acorduri.
• Orban se aşteaptă la scăderea ratingurilor de ţară după eşeculdiscuţiilor cu FMI şi UE. Orice scădere a ratingului va duce la o"turbulenţă temporară", urmată de o stabilizare a forintului, înviziunea premierului ungar.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels