Business Internaţional

Ciprul, terenul unui război rece în care şi Biserica luptă pentru bani, iar Rusia pentru păstrarea la adăpost a averilor oligarhilor

Jean-Claude Juncker, fostul preşedinte al Eurogroup: „Nu cred că Grecia merita salvată cu orice preţ şi nici în cazul Ciprului nu vom accepta un bailout cu orice preţ. Trebuie să negociem“

Autor: Bogdan Cojocaru

31.01.2013, 00:06 2208

Arhiepiscopul Chrysostomos al II-lea, şeful Bisericii Ortodoxe a Ciprului, i-a cerut omologului rus de la Moscova să încerce să-l convingă pe preşedintele rus Vladimir Putin să acorde Ciprului un nou împrumut de urgenţă, după cel de 2,5 miliarde euro oferit de Moscova în urmă cu 13 luni, scrie Bloomberg.

O mare parte din ajutorul pe care Nicosia l-ar obţine de la creditorii internaţionali ar ajunge la bănci. Biserica din Cipru controlează 28% din a treia bancă cipriotă ca mărime, Hellenic Bank.

La 15 ani de la propriul default, Rusia pare că este trasă în eforturile Bruxellesului de a ţine intactă zona euro din cauza legăturilor financiare pe care această ţară le are cu Ciprul.
 

Maşina de spălat bani a Rusiei

Guvernul german insistă ca Moscova să contribuie la orice bailout internaţional pentru Cipru susţinând că fondurile ruseşti, legale sau ilegale, domină sistemul bancar cipriot, dar până acum nu s-a grăbit să sară în ajutorul micii economii europene. Motivul reticenţei Berli­nului este statutul Ciprului de centru de spălare de bani pentru oligarhii ruşi.

„Ciprul a funcţionat ca o maşină de spălat pentru Rusia ani de-a rândul. Ar fi cu adevărat o justiţie poetică dacă UE ar cere Rusiei să contribuie cu fonduri de stabilizare“, a afirmat Raymond Baker, şeful Global Financial Inte­grity, organizaţie americană care luptă contra spălării de bani.

Însă în faţa avertismentelor mai multor lideri europeni, ale BCE şi Comisiei Europene, că falimentul Ciprului ar putea pune în pericol integritatea zonei euro, rezistenţa Berlinului cedează, scrie Suddeutsche Zeitung. Riscul este ca ieşirea Ciprului din zona euro să distrugă încrederea pieţelor în uniunea monetară.

Schimbarea de dispoziţie vine după ce guvernul cipriot a redus drastic estimarea privind necesarul de finanţare pentru repu­nerea pe picioare a sistemului bancar la opt miliarde de euro. Calculele anterioare plasau la 17,5 miliarde euro bailout-ul Ciprului, aproape cât PIB-ul ţării.

De asemenea, guvernul de la Nicosia a indicat că este dispus să implementeze reformele economice care ar veni în pachetul de bailout de la UE. Totodată, mandatul preşedintelui cipriot Demetris Christofias, supranumit „oaia roşie“ a Europei pentru afinitatea pe care o are pentru Rusia, se încheie luna viitoare, iar următorul preşedinte va fi, probabil, un lider al actualei opoziţii.
 

Prietenii de la Moscova

Cu o zi înainte ca arhiepiscopul cipriot să ia legătura cu patriarhul rus Kirill, premierul Rusiei Dmitri Medvedev a declarat că ar putea fi bani disponibili pentru Cipru, dar acest ajutor ar depinde de „când partenerii noştri eu­ro­peni vor da, de asemenea, ceva“. Rusia ar in­ter­veni numai dacă cea mai mare parte a pache­tului de bailout ar veni de la UE şi Nicosia.

Preşedintele cipriot a dat asigurări că „Rusia este pregătită să contribuie alături de UE la finanţarea Ciprului“, notează agenţia Thomson Reuters. Christofias ar fi primit asigurările direct de la Putin, prin telefon.

„Este evident că ruşii încearcă să meargă mai întâi gratis deoarece aceasta este cea mai ieftină soluţie pentru ei: să lase zona euro să aibă grijă de Cipru“, a explicat Joerg Forbring, analist la German Marshall Fund.

Legăturile Ciprului cu Rusia sunt vechi. Cele două ţări sunt aliaţi de când Ciprul şi-a câştigat independenţa faţă de Marea Britanie în 1960. Rusia a sprijinit Ciprul în disputele teritoriale cu Turcia, care controlează partea nordică a insulei după invazia din 1974.

Ciprul, stat membru al UE din 2004, vede în Rusia un garant al integrităţii teritoriale, a spus anul trecut la Moscova ministrul de externe Erato Kozakou-Markoulli.
 

Prea multe de pierdut

Aproape 500.000 de ruşi au vizitat Ciprul anul trecut, mai mulţi decât cetăţenii oricărui alt stat în afară de Marea Britanie. Ţară cu o po­pulaţie de 1,1 milioane, Ciprul are peste 10.500 de rezidenţi permanenţi născuţi în Ru­sia. Preşedintele Christofias şi-a susţinut docto­ratul la Moscova în timpul Războiului Rece.

Un raport al serviciilor germane de spionaj plasează la 26 miliarde euro fondurile ruseşti din Cipru. Miliardarul rus Dmitry Rybolovlev este acţionarul majoritar al celei mai mari bănci cipriote, Bank of Ciprus.

Berlinul se teme că uriaşele fonduri ruseşti care intră în Cipru ascund scheme de spălare de bani, iar prin salvarea ţării ar fi salvaţi de fapt oligarhii ruşi şi greci care nu-şi plătesc taxele. Autorităţile cipriote resping cu tărie acuzaţiile de spălare de bani.

Cipru a apelat mai întâi la Rusia, pentru finanţare de urgenţă, deoarece Moscova impune mai puţine restricţii decât UE, a afirmat în iunie un purtător de cuvânt al guvernului cipriot.

Dar acum Rusia ar putea fi forţată să participe la salvarea Ciprului pentru a-şi menţine influenţa în zona euro după încheierea mandatului preşedintelui Christofias, potrivit analiştilor Deutsche Bank. Analiştii spun că un alt interes al Rusiei sunt noile depozite de gaze naturale descoperite de-a lungul coastelor cipriote pe care grupul rus Gazprom vrea să le exploateze.

 
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO