Cu Brexitul bătând la uşă şi cu o Europă de Est tot mai sfidătoare, liderii zonei euro schimbă pe tăcute criteriile de adoptare a euro. Primul candidat vizat de noile condiţii este Bulgaria, cel mai sărac membru al UE, dar şi cel mai hotărât să intre în rândul elitei europene.
Bulgaria flirtează cu euro încă de la introducerea acestuia în 1999, când, pentru a-şi ţine stabile finanţele, şi-a ancorat leva de moneda unică europeană. Anterior apariţiei euro, leva a fost legată de marca germană. Între timp, Marea Britanie a ales să părăsească UE, iar populismul a inflamat spiritul rebel al mai multor state est-europene. Ungaria şi Polonia sfidează deschis unele politici ale Comisiei Europene. În acest context, în ultimul an, liderii UE şi-au expus planurile de reconstruire a UE după Brexit şi de integrare mai în profunzime a zonei euro. Preşedintele Franţei Emmanuel Macron propune o Europă cu două viteze, un nucleu dur urmat de cei care vor să-l urmeze. Numeni nu va fi tras cu forţa. Însă cei care aleg să stea pe loc sau să o ia într-o altă direcţie ar urma să fie privaţi de unele beneficii, cum ar fi fondurile europene.
Liderii politici ai Bulgariei spun că nu vor ca Bulgaria să fie lăsată în urmă şi au început să grăbească planurile de adoptare a euro. Săptămâna trecută miniştrii de finanţe ai zonei euro au adoptat o declaraţie în care sunt expuse condiţiile pe care cel mai sărac stat al UE ar trebui să le respecte înainte chiar de a se gândi să înceapă să păşească spre euro, scrie Financial Times. Declaraţia urmează unei scrisori din partea guvernului bulgar în care acesta stabileşte o serie de angajamente şi face clar că este hotărât să aducă Bulgaria în zona euro.
Condiţiile suplimentare impuse acum Bulgariei sunt obstacole pe care cei 19 membri ai zonei euro de acum nu le-au avut în drum. Principala precondiţie este apartenenţa la proiectul uniunii bancare europene. Ideea este mai veche, iar iniţial Sofia a respins-o. O uniune bancară europeană presupune un control centralizat al sistemului. Bulgaria a trecut printr-o criză bancară severă în urmă cu doar patru ani.
Acum, Sofia va trebui să convingă Banca Centrală Europeană că băncile bulgare sunt sigure prin teste de stres şi evaluări ale calităţii activelor.
După ce acest lucru este gata, Bulgaria va fi pregătită să aplice formal pentru intrarea în ERM II, anticamera euro, în iulie 2019. Va urma un traseu de doi ani după care, dacă totul decurge conform planului, leva va fi înlocuită cu euro.
Declaraţia miniştrilor de finanţe prevede şi progrese în domenii ca reformarea sistemului judiciar şi „lupta contra corupţiei şi crimei organizate“ ca indicatori ai faptului că Bulgaria este pregătită să intre în zona euro şi ai stabilităţii financiare.
Bulgaria este sub monitorizarea specială a Comisiei Europene în privinţa eforturilor de combatere a coruţiei şi crimei organzate de când această ţară a intrat în UE, în 2007.
Însă terminarea mecanismului de verificare şi cooperare, adică a monitorizării, nu este o precondiţie formală pentru intrarea în ERM 2.
Scrisoarea guvernului bulgar face referire şi la implementarea în întregime a regulilor UE privind combaterea spălării de bani, o problemă presantă pentru o uniune monetară lovită în ultimii ani de numeroase scandaluri de evaziune şi spălare de bani. La acest capitol se remarcă în mod special Letonia şi Malta.
„Schimbă mereu regulile, introducând noi criterii“, se plângea luna trecută premierul bulgar Bokyo Borissov. În ceea ce priveşte disciplina fiscală a Bulgariei, grijile sunt mici deoarece această ţară a fost dată de multe ori ca exemplu pozitiv. După Bulgaria, România şi Croaţia au făcut în ultimele luni gălăgie că ar vrea în zona euro, remarcă FT.
Bulgaria a devenit „un fel de şoarece de laborator“, spune un oficial UE. Dacă va adopta euro, Bulgaria ar avea un PIB per capita de şase ori mai mic decât cel al Olandei, cea mai bogată ţară din zona euro dacă din top sunt excluse Luxemburg şi Irlanda, economii umflate prin transferuri financiare. PIB per capita al Olandei este de patru ori mai mare decât cel al României.
