Business Internaţional

Comerţul Chinei a revenit la viaţă, semn că fabrica planetei şi motorul de creştere al economiei mondiale au reînceput să funcţioneze

Premierul chinez Li Keqiang: „Situaţia de acasă şi de peste graniţe este încă cumplită şi ar trebui să ne pregătim să continuăm lupta într-un război dificil.“

Premierul chinez Li Keqiang: „Situaţia de acasă şi de peste graniţe este încă cumplită şi ar trebui să ne pregătim să continuăm lupta într-un război dificil.“

Autor: Bogdan Cojocaru

15.07.2020, 00:08 2220

Revenirea este fragilă şi vulnerabilă. Exporturile au crescut cu 0,5% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în condiţiile în care în luna anterioară acestea au scăzut cu 3,3%.

Comerţul Chinei a revenit la viaţă în iunie, o turnură mult aşteptată în mai toată lumea. Creşterea exporturilor unei ţări considerate fabrica planetei este un semn că îşi revine cererea globală, iar dezgheţarea importurilor trezeşte speranţele că a doua economie ca mărime a lumii îşi va putea relua rolul de motor de creştere pentru economia mondială. 

„Comerţul Chinei a revenit răcnind la creştere în iunie, în condiţiile în care restricţiile impuse din cauza pandemiei au fost relaxate în străinătate“, scrie South China Morning Post, un ziar din Hong Kong deţinut de Alibaba Group, una dintre cele mai mari companii din China, una care depinde enorm de comerţul extern. „Răcnetul“ este o referire la tigrul economic chinez, care în ultimul deceniu a căpătat un rol din ce în ce mai mare în creşterea economiei globale. Pentru analiştii de la ING, performanţele din iunie ale Chinei reprezintă „o surpriză“. Plăcută, desigur, însă ei îndeamnă la un opti­mism prudent deoarece balanţa comercială fragilă înseamnă că PIB-ul a continuat probabil să scadă în trimestrul doi, în ritm anualizat.

Exporturile au crescut cu 0,5% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în condiţiile în care în luna anterioară acestea au scăzut cu -3,3%. Importurile au urcat şi ele, cu 2,7%, faţă de declinul de -16,7% înregistrat în luna mai. Iunie este prima lună în care importurile au crescut din decembrie 2019 încoace. Ambii indicatori au depăşit aşteptările analiştilor intervievaţi de Bloomberg, a căror estimare mediană a fost o scădere de 2% în ritm anualizat a exporturilor şi una de 9% a importurilor. Surplusul comercial, adică diferenţa dintre exporturi şi importuri, s-a situat la 46,2 miliarde de dolari, mai mic decât cel de 63 de miliarde de dolari din luna mai. Diferenţa reflectă creşterea importurilor.

„Importurile au avut cel mai mare salt în termeni lunari din ultimii ani, contribuind la dovezile că cererea internă a fost puternică la sfârşitul celui de-al doilea trimestru. S-au întărit şi exporturile în condiţiile în care livrările mai lente de produse legate de pandemia de Covid-19 au fost compensate de livrări mai solide în alte părţi“, a explicat Martin Rasmussen, economist la Capital Economics. Fabricile şi exportatorii Chinei au beneficiat de redeschiderea economiilor din toată lumea după ce pandemia a perturbat dramatic producţia, comerţul şi consumul.

Analiştii de la ING au remarcat că în iunie au crescut în special exporturile de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi văd în acest lucru un semn al revenirii cererii externe. „Datele arată semne pozitive ale unei reveniri economice globale în a doua jumătate a anului“, scriu economiştii. Creşterea importurilor s-a datorat mai ales importurilor de cereale, o măsură necesară pentru întărirea siguranţei alimentare în contextual inundaţiilor care au început în iunie şi ameninţă să distrugă terenurile cultivate. Importurile din SUA au crescut cu 11% faţă de luna anterioară, iar cele din Brazilia au sărit în sus cu 34%. Analiştii de la ING se aşteaptă ca PIB-ul Chinei să scadă cu 3,1% în ritm anualizat în trimestrul doi. Guvernul va publica joi cifrele privind evoluţia economiei pentru această perioadă. Până atunci, analiştii se joacă cu estimările. Într-un sondaj Reuters la care au participat 55 de analişti, prognozele au variat de la o contracţie de -3,1% la un avans de 4%. Estimarea medie este o creştere de 2,5% faţă de trimestrul doi al anului trecut. În primul trimestru al acestui an, economia s-a comprimat cu -6,8%, prima evoluţie negativă din cel puţin 1992 încoace. Variaţiile mari între estimări reflectă incertitudinile datorate faptului că sectorul serviciilor, dominat de companii mici, nu şi-a revenit la fel de rapid ca producţia industrială. Guvernul de la Beijing a abandonat practica de a stabili o ţintă anuală de creştere economică pentru acest an.

Guvernul a imple­mentat o serie de măsuri, precum creşterea chel­tuielilor bugetare, scutiri de taxe şi reducerea dobâ­nzilor la credite pentru a proteja locurile de muncă şi stimula economia. Însă analiştii spun că revenirea este încă fragilă deoarece creşterea numărului de infecţii cu Covid-19 în unele state umbreşte îmbunătăţirea cererii pentru produsele chinezeşti, în timp ce pierderile imense de locuri de muncă din industria chineză şi persistenţa pericolului reizbucnirii pandemiei îi fac pe consumatorii interni să rămână prudenţi.

La trei luni după ce China a început să relaxeze restricţiile impuse pentru a aduce pandemia sub control, armata ei de cumpărători care a ajutat la creşterea economiei mondiale în anii trecuţi încă se teme să călătorească, este reticentă în a cheltui  şi îşi formează obiceiuri care ar putea schimba faţa consumului permanent, scrie Bloomberg. Agenţia de ştiri dă şi ea verdictul pozitiv: economia este în faza de revenire, însă este lentă şi vulnerabilă la turnuri precum reizbucnirea epidemiei în Beijing. China a contribuit cu o treime la creşterea consumului global în perioada 2010-2017, potrivit unei analize a McKinsey Global Institute.

În următorii 10 ani, creşterea consumului chinez este aşteptat să le egaleze pe cele ale SUA şi Europei de Vest la un loc.

Economia Chinei îşi revine hotărât, însă are în faţă o bătălie grea deoarece dificultăţi mari persistă atât acasă, cât şi în alte ţări, a declarat la începutul săptămânii premierul chinez Li Keqiang. El a promis că guvernul va reduce taxele şi va asigura accesul la creditare pentru companii.

„Situaţia de acasă şi de peste graniţe este încă cumplită şi ar trebui să ne pregătim să continuăm lupta într-un război dificil“, a explicat Keqiang. Pe lângă actuala criză, economia chineză este frânată şi de un război comercial cu SUA, cea mai mare economie a lumii.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO