Margrethe Vestager, cel mai războinic dintre comisarii europeni, a deschis noi fronturi în lupta cu evaziunea fiscală practicată de marile corporaţii atacând Amazon şi Apple şi pe complicii gigantului american de tehnologie, în timp ce comisarul Pierre Moscovici a prezentat o serie de măsuri pentru descurajarea fraudei cu TVA.
Propunerile ar trebui să mărească sumele colectate ca taxe de la companiile de tehnologie.
În această luptă a apărut şi o problemă pe care Vestager ar vrea mai degrabă s-o evite: Jean-Claude Juncker, şeful ei, este criticat că a fost unul dintre complicii de rang înalt ai multinaţionalelor evazioniste cât a fost premierul Luxemburgului, un paradis fiscal. Vestager argumentează că instituţia sa nu urmăreşte oameni, ci guverne. Margrethe Vestager, comisarul european pentru concurenţă, şi-a câştigat faima punând la respect coloşi susţinuţi de guverne puternice precum Gazprom şi companii influente ca Google, amendată anul acesta cu 2,4 miliarde de euro, o sumă care, după cum a spus comisarul, reflectă gravitatea faptelor. Google a fost pedepsită pentru abuz de poziţie dominantă pe piaţa căutarilor pe internet. Ieri, Vestager a dat ordin Amazonului, cel mai mare retailer online din lume şi o companie americană care perturbă distructiv piaţa de retail în general, să înapoieze Luxemburgului circa 250 de milioane de euro reprezentând taxe neplătite în baza unor facilităţi fiscale ilegale obţinute în 2003. Anul trecut, comisarul a ordonat Apple să plătească Irlandei 13 miliarde de euro din motive similare.
„Luxemburg a acordat beneficii fiscale ilegale Amazon. Ca rezultat, aproape trei sferturi din profiturile Amazonului nu au fost impozitate“, a explicat Vestager. Amazon este unul dintre cei mai mari angajatori în Luxemburg, cu 1.500 de salariaţi acolo. Ducatul are doar jumătate de milion de locuitori. Pentru 2016, Amazon a raportat profituri de 2,4 miliarde de dolari la venituri globale de 136 de miliarde de dolari, notează Reuters. Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a fost premierul Luxemburgului timp de aproape două decenii, până în 2013 (din 1989 până în 2009 a fost ministru de finanţe), şi a fost criticat pentru rolul avut în facilitarea acordurilor fiscale aflate acum sub tirul instituţiei pe care o conduce.
Juncker neagă că ar fi făcut ceva incorect. Întrebată, la o conferinţă de presă, dacă şeful ei este vinovat sau dacă a dat dovadă de neglijenţă, comisarul Vestager a răspuns că CE investighează mai degrabă statele membre ale UE în loc să conducă anchete penale prin care să incrimineze pe cineva.
În 2014, Luxemburgul a ajuns în titlurile presei internaţionale în urma scandalului LuxLeaks, documente care arată cum firme mari de contabilitate au ajutat companii multinaţionale să-şi aducă profiturile în această ţară, plătind taxe foarte mici pentru ele şi în unele cazuri deloc.
Luxemburgul este în vizorul CE pentru acorduri fiscale cu lanţul american de fastfood McDonaldís şi cu compania franceză de energie Engie. Luxemborgul este în proces cu CE din cauza unei hotărâri a acesteia din 2015 că Fiat trebuie să dea înapoi taxe de la plata cărora a fost exceptat. În atenţia comisarului Vestager sunt şi practicile fiscale pentru multinaţionale din Belgia şi Olanda.
Cum a făcut Amazon evaziune cu ajutorul Luxemburgului, unde-şi are sediul? Vestager arată că compania operaţională a Amazon plătea redevenţe înacceptabil de mari companiei holding pentru a-şi reduce baza impozitabilă. Mai simplu spus, explică comisarul, compania holding a Amazon din Luxemburg era o cochilie goală prin care retailerul îşi transfera profiturile în afara Europei. Compania holding nu avea angajaţi şi nici birouri şi nu era implicată în dezvoltarea proprietăţii intelectuale. Singurul ei scop era reducerea bazei impozitabile şi ferirea de taxe a trei sferturi din vânzări.
Amazon şi-a modificat practicile fiscale pentru Europa în 2015 pentru a-şi înregistra vânzările şi plăti taxe în Marea Britanie, Germania, Spania şi Italia.
Totodată, Vestager a spus că va ataca în instanţă Irlanda pentru că nu a strâns de la Apple taxele pe care compania a fost obligată de CE să le plătească. Dublinul avea termen până în ianuarie să încaseze banii.
Ca şi în cazul Amazon, producătorul iPhone s-ar fi folosit de două subsidiare irlandeze să-şi tresfere veniturile către un birou „fără angajaţi, fără limite fizice, fără activităţi reale“.
Guvernul irlandez a reacţionat agresiv, spuând că „nu a acceptat niciodată analiza Comisiei“.
Pentru că CE pare să fi luat la ţintă mai ales abuzurile făcute în Europa de multinaţionalelor americane din Silicon Valley, criticii spun că măsurile sunt o dovadă că UE discriminează companiile americaned e tehnologie, scrie The New York Times. Vestager neagă că CE atacă companiile americane.
Vestager şi-a făcut din taxe prioritatea mandatului său. Printre companiile pedepsite de ea se mai numără Starbucks pentru practicile din Olanda şi Anheuser-Busch InBev pentru practicile din Belgia. Însă Luxemburg pare ţinta principală.
Francezul Pierre Moscovici, comisarul european pentru taxe, a propus o reformă în sistemul european al TVA pentru a descuraja o fraudă transnaţională evaluată la 50 de miliarde de euro pe an. După calculele Europol, pagubele sunt duble. Reforma este, de asemenea, o încercare de a reduce povara administrativă care apasă pe companiile din UE.
„Regulile privind TVA sunt vechi de un sfert de secol şi nu-şi mai îndeplinesc scopul. Frauda nu mai poate fi acceptată astăzi, mai ales când finanţează crima organziată şi teroriştii“, a explicat Moscovici.
Statele UE colectează în fircare an din TVA 1.000 de miliarde de euro, echivalentul a 7% din PIB-ul blocului. Regulile au ca scop eliminarea fraudei de tipul comerciantului lipsă, o schemă care implică vânzări transnaţionale de produse mobile cu valoare mare precum smartphone-uri, procesoare şi chiar certificate de emisii de CO2. Vânzările transnaţionale au creat oportunităţi de fraudă, comercianţii putând să cumpere bunuri fără TVA de la furnizori din alte ţări pentru ca apoi să vândă produsele la preţuri care includ TVA (media în UE este de 21%). Traderul fraudator poate să dispară cu tot TVA-ul colectat, iar furnizorul iniţial poate cere TVA-ul de la guvern. Dacă furnizorul şi comerciantul creează o reţea de companii care rulează produsele de mai multe ori prin circuit, returnările de TVA cresc. Sub reforma propusă, furnizorii vor percepe TVA pentru toate vânzările din UE.
