"Dacă Europa vrea să facă faţă noilor provocări, banii trebuie să vină de undeva. Fie vom cheltui mai puţin, fie vom identifica noi surse de venituri. Dar, oricum am face, fiecare euro investit din bugetul UE trebuie să genereze valoare şi să aibă un impact pozitiv asupra vieţii zilnice a cetăţenilor", a explicat, potrivit site-ului CE, Günther Oettinger, comisarul european pentru Buget şi Resurse umane.
În contextul ieşirii Marii Britanii din UE, contribuţiile celorlalte 27 de state membre vor trebui reconfigurate. Şi "va trebui să economisim bani, deoarece nu va fi posibil să acoperim în totalitate golul lăsat", a argumentat Oettinger.
Printre variantele luate în considerare se numără şi transferul de la nivel naţional la nivel comunitar a unor taxe. Spre exemplu, impozitele impuse companiilor mari, taxele pe tranzacţii financiare, taxele pe valoare adăugată ori accizele pe carburanţi ar putea trece de la nivel naţional la nivel comunitar ori ar putea fi împărţite între autorităţile naţionale şi cele europene.
Accesul statelor membre la finanţare europdeană ar putea fi condiţionat de respectarea principiilor statului de drept
"Susţinerea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene în elaborarea şi implementarea politicilor este esenţială. Există noi sugestii în dezbaterea publică în sensul asocierii accesului la fonduri bugetare UE cu situaţia statului de drept în ţările membre. Respectarea principiilor statului de drept este importantă pentru cetăţenii europeni, dar şi pentru iniţiativele de afaceri, pentru inovaţii şi investiţii, care se vor dezvolta cel mai mult acolo unde cadrul instituţional şi legal aderă în totalitate la valorile comune ale Uniunii. Prin urmare, există o relaţie clară între normele statului de drept şi implementarea eficientă a investiţiilor private şi publice susţinute prin bugetul UE", se arată în "Proiectul de reflecţie privind viitorul finanţelor UE", prezentat miercuri de Comisia Europeană.
Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, s-a pronunţat împotriva condiţionării accesului la fonduri UE de respectarea principiilor statului de drept, dar Germania, Franţa, Italia şi Suedia fac presiuni în acest sens. "Declaraţia preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, că Uniunea Europeană nu este supermarket este cea mai elocventă expresie în acest sens. Înţeleg în totalitate ideea preşedintelui Franţei, nu poţi avea abordare selectivă, nu poţi spune «daţi-ne bani, dar nu vrem să auzim nimic altceva despre reglementările europene»", a explicat, potrivit Reuters, Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele CE.
Un proiect propus recent de Germania arăta că statele Uniunii Europene care nu respectă standardele comunitare privind statul de drept ar putea pierde accesul la finanţare UE. Potrivit unui proiect de propunere obţinut de agenţia Reuters şi de site-ul Politico.eu pe 30 mai, accesul unui stat la fonduri de coeziune ar putea fi blocat în cazul în care situaţia respectării normelor statului de drept este criticată de Comisia Europeană. "Trebuie analizat dacă primirea fondurilor UE de coeziune ar putea fi condiţionată de respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept", precizează proiectul de propunere. Ungaria şi Polonia, beneficiari ai fondurilor de coeziune, au fost criticate frecvent de Comisia Europeană pentru încălcări ale principiilor fundamentale ale statului de drept.
La rândul lor, România şi Bulgaria sunt monitorizate de Comisia Europeană prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV).
La acea vreme, comisarul UE pentru Buget şi Resurse Umane, Günther Oettinger, a confirmat ideea, explicând că ar putea fi impuse şi condiţii privind politicile economice. Günther Oettinger a declarat că, începând din anul 2020, accesul statelor europene la fonduri de coeziune ar putea fi condiţionat de respectarea principiilor statului de drept şi recomandărilor economice.
Günther Oettinger a afirmat că analizează posibilitatea "schimbării condiţiilor" sau "intensificării condiţionalităţii" în bugetul pentru perioada 2021-2027, pe care îl va propune anul acesta sau în 2018.
În Consiliul UE, "nu este convinsă toată lumea de sensul economic al tuturor programelor pe care le finanţăm prin sistemul fondurilor de coeziune". "Multe proiecte sunt foarte sensibile şi au o valoare evidenţiată clar, dar altele îşi pierd rapid sensul", a argumentat Günther Oettinger, explicând că este necesară impunerea unui control mai eficient privind modul în care ţările membre şi regiunile utilizează fondurile UE. Oettinger a precizat că o primă posibilitate ar fi utilizarea recomandărilor specifice adresate de Comisia Europeană ţărilor membre - raportul anual care indică modalităţi de îmbunătăţire a politicilor economice - ca "model" ori "document cu caracter obligatoriu". Spre exemplu, a continuat Oettinger, dacă recomandările arată că o ţară are "o infrastructură digitală foarte slabă", "va trebui să acceseze mai multe fonduri" pentru optimizarea acestui domeniu. Anticipând criticile, Günther Oettinger a argumentat că sistemul recomandărilor este "democratic", deoarece indicaţiile sunt publicate de Comisia Europeană după adoptarea de către reprezentanţii statelor membre în Consiliul UE. "Acest lucru poate justifica o posibilă condiţionalitate", a explicat el.
