„Complotul“ băncii centrale greceşti contra complotului de a introduce în criză o monedă paralelă cu euro

Banca centrală a Greciei a mobilizat importante figuri din sfera economică şi politică a ţării pentru a se apăra de complotul de intro­ducere a unei monede paralele cu euro pus la cale în vara anului trecut în eventualitatea în care negocierile cu creditorii internaţionali ar fi eşuat, a declarat recent guvernatorul Băncii Greciei, Yannis Stournaras, citat de site-ul publicaţiei Eka­thimerini.

Într-un interviu recent, Stour­naras a declarat că banca centrală primise informaţii privitoare la un complot pentru preluarea con­trolului monetăriei naţionale şi crearea unei monede paralele.

„Da, am deţinut astfel de informaţii. Din acest motiv, am convocat consilierii juridici ai băncii, figuri publice care au ocupat poziţia de premier. Am vorbit cu preşe­dintele republicii şi am stabilit o defensivă împotriva unor astfel de planuri“, a declarat guvernatorii băncii centrale a Greciei.

În acelaşi interviu, Stournaras a declarat că i-a avertizat pe oficialii guvernului condus de Syriza cu privire la posibilitatea instituirii de controale de capital.

Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a admis în vară că guvernul pe care îl conduce a elaborat pla­nuri de urgenţă pentru even­tualitatea ieşirii ţării din zona euro, dar a respins acuzaţiile conform cărora ar fi pregătit revenirea la drahmă.

Fostul ministru al finanţelor Yanis Varoufakis a dezvăluit că elaborase un plan de implementare a unui sistem paralel de plăţi, pentru a permite continuarea tranzacţiilor bugetare în cazul prelungirii mă­surilor de control al capitalului bancar.„Nu am elaborat niciun plan de ieşire a Greciei din zona euro, dar am avut planuri de urgenţă“, a declarat Tsipras în Parlament. „Dacă partenerii şi creditorii noştri pregătiseră un plan de scoatere a Greciei din zona euro, nu era normal ca noi să fi pregătit un plan de urgenţă?“, a argumentat Tsipras.

Premierul Greciei i-a luat apărarea lui Yanis Varoufakis, acuzat de înaltă trădare.

Liderii zonei euro au ajuns, pe 13 iulie, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro. Grecia şi-a asigurat restruc­turarea datoriilor şi finanţarea pe termen mediu în cadrul unui pachet în valoare de 86 de miliarde de euro care va permite ţării să rămână în zona euro.

Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.