Parlamentul ucrainean a aprobat, joi, anularea a cinci acorduri de securitate cu Moscova, inclusiv unul care permitea ruşilor să transporte personal militar spre regiunea transnistreană, unde dispune de o forţă de menţinere a păcii. Legile adoptate de Parlament urmează să fie promulgate de preşedintele Petro Poroşenko.
Rusia are aproximativ 1.500 de militari în Transnistria, un teritoriu separatist din Republica Moldova situat la graniţa cu Ucraina. Anularea dreptului de tranzit pentru aceste trupe creează o problemă logistică pentru Rusia.
"Transnistria este acum o cetate ocupată, iar în estul Moldovei ar putea reizbucni un război", a ameninţat deputatul din Duma rusă Leonid Kalaşnikov. "Cu această denunţare, Ucraina nu doar că tulbură relaţiile militare cu Rusia, pe care şi aşa nu le are, dar provoacă încă un război. Dar puţini înţeleg asta. Ce se va întâmpla cu voluntarii ruşi care acum se află acolo? Unde să plece ei? Să zboare nu pot, pentru că nu au coridor aerian, iar pe cale terestră nu pot trece", a menţionat Kalaşnikov.
Potrivit deputatului rus, odată cu denunţarea de către Ucraina a Acordului din 1995 "regiunea transnistreană s-a transformat într-o cetate ocupată": "Dintr-o parte e Republica Moldova, care a încheiat un Acord de Asociere cu UE, iar din alta e Ucraina care, de asemenea, a semnat un astfel de Acord. Mai mult, Moldova sugrumă economic Transnistria. Nu a inclus nici o întreprindere din Transnistria în lista celor care fac schimb cu Uniunea Europeană. Şi Ucraina procedează la fel, iar acum şi prin mijloace militare", a subliniat Leonid Kalaşnikov.
La rândul său, şeful Comitetului pentru apărare din Duma de Stat a Rusiei, Vladimir Kamoedov, a declarat că "Rusia în niciun caz nu va renunţa nici la Transnistria, nici la Republica Moldova", dar a precizat că deocamdată nu ştie "cum îşi va întreţine în continuare militarii din regiunea transnistreană". "Dacă e să privim pe hartă, o să vedem că nu putem evita realitatea geografică, mai ales dacă teritoriul este închis atât pe calea aeriană, cât şi pe cea terestră", a menţionat Kamoedov.
Liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a avertizat de asemenea, vineri, că "pericolul izbucnirii tensiunilor a crescut semnificativ" după ce Kievul a denunţat Acordul ruso-ucrainean din 1995. Şevciuk a spus că autorităţile ucrainene ar încerca să destabilizeze astfel situaţia în stânga Nistrului, "iar consecinţele ar putea fi grave în contextul conflictului armat din Ucraina".
Ministrul transnistrean de externe, Nina Ştanski, a apreciat la rândul său că decizia Parlamentului ucrainean "subminează pacea în regiune şi generează discuţii referitor la rolul Ucrainei în cadrul negocierilor privind soluţionarea conflictului transnistrean".
Autorităţile de la Chişinău nu au reacţionat la decizia Radei Supreme de la Kiev, iar analiştii politici de la Chişinău consideră că Ucraina avea tot dreptul să ia această decizie "în interesul propriu", fără a se consulta cu autorităţile moldovene.
Liderul socialiştilor pro-ruşi de la Chişinău, deputatul Igor Dodon, a pledat însă pentru menţinerea militarilor ruşi în Transnistria "până la soluţionarea definitivă a diferendului transnistrean". "Ei îşi îndeplinesc atribuţiile în conformitate cu acordurile semnate la începutul anilor 1990, aşa că până la soluţionarea politică a acestui conflict pacificatorii ruşi trebuie să rămână aici", a menţionat Dodon. În opinia sa, soluţia politică a conflictului transnistrean este federalizarea Republicii Moldova.
Grupul Operativ de Trupe Ruseşti din Transnistria, format din aproximativ 1.400 de militari, a fost constituit în urmă cu 20 de ani prin reorganizarea fostei Armate a 14-a a URSS. Staţionarea militarilor ruşi în regiunea transnistreană contravine Constituţiei Republicii Moldova şi angajamentelor internaţionale asumate de Rusia. Din acest motiv, Chişinăul, OSCE, UE şi SUA au cerut în repetate rânduri retragerea lor. Pe lângă cei 1.400 de militari, mai sunt dislocaţi 400 de militari ruşi în cadrul trupelor de menţinere a păcii.
