O dispută între UE şi Norvegia din cauza crabilor de zăpadă din arhipelagul arctic Svalbard este considerată o luptă de proximitate pentru ceva şi mai valoros: petrolul, scrie Politico.
Într-o serie de ciocniri dramatice dincolo de Cercul Polar, Norvegia a sechestrat anul acesta o navă din UE şi a gonit alte câteva din apele sale, insistând că Comisia Europeană nu are niciun drept să emită licenţe de pescuit pentru insulele Svalbard, guvernate de la Oslo.
În timp ce Bruxellesul şi Oslo insistă că neînţelegerile lor privesc doar dreptul de a recolta crabi, care pot aduce 4,5 euro pe kilogram, mulţi experţi spun că cele două părţi sunt conştiente că lupta lor are implicaţii geostrategice mai complexe în condiţiile în care se duce o cursă între puterile mondiale pentru controlul bogăţiilor Arcticii.
Marea îngrijorare a Norvegiei este că crabul va reprezenta un precedent legal. Dacă străinii câştigă dreptul să vină şi să caute crabi după bunul plac, pot veni să exploreze după petrol, gaze şi alte bogăţii minerale. Un motiv al îngrijorării este că resursele de crab sunt clasificate diferit faţă de cele de peşti. Aceasta deoarece crabii, pentru că duc o viaţă sedentară pe fundul mării, sunt clasificaţi diferit faţă de peşti şi sunt consideraţi resurse care aparţin platformei continentale, aşa cum sunt petrolul şi gazele naturale.
„Crabul de zăpadă este un test. Ceea ce se întâmplă acum va decide ce se întâmplă în oricare altă chestiune“, spune Rachel Tiller, cercetător la institutul norvegian SINTEF Ocean. Guvernul SUA estimează că Arctica adăposteşte 22% din depozitele nedescoperite de petrol ale lumii.
