Prima dată când a cumpărat ouă, lapte şi gem dintr-o piaţă plătind nu cu euro, ci cu o monedă de barter, Theodoros Mavridis, un electrician şomer, s-a simţit "eliberat". Mavridis este co-fondator al unei reţele în dezvoltare din oraşul Volos care utilizează ceea ce el numeşte unitate locală alternativă pentru a achiziţiona bunuri şi servicii şi pentru a beneficia de discounturi de la unele magazine locale, potrivit The New York Times.
Reţeaua Volos a crescut exponenţial în ultimul an, de la 50 la 400 de membri, fiind numai unul din grupurile similare al căror număr este în urcare în întreaga Grecie. Confruntaţi cu reduceri salariale, majorări de taxe şi temeri tot mai mari privitoare la utilizarea în continuare a monedei euro, grecii caută metode alternative pentru a face faţă unui mediu economic în continuă schimbare.
Deşi Grecia dispune de un amplu sector public, care angajează una din cinci persoane, serviciile sociale ale ţării nu reuşesc adesea să-i ajute pe cei cu probleme, declară George Stathakis, profesor în cadrul Universităţii din Creta.
Săptămâna trecută parlamentul grec a adoptat o lege ce încurajează crearea de "forme alternative de antreprenoriat şi dezvoltare locală", incluzând reţele bazate pe schimbul de bunuri şi servicii.
În Volos grupul a fost creat mai degrabă dintr-o nevoie de solidaritate în timpuri grele decât din credinţa că Grecia ar trebui să părăsească zona euro şi să revină la drahmă.
Modul în care funcţionează grupul este simplu. Oamenii aderă online şi li se acordă acces la o bază de date. O unitate alternativă este egală ca valoare cu un euro şi poate fi folosită în schimbul de bunuri şi servicii. Membrii încep cu conturi pe zero şi acumulează credit oferind bunuri şi servicii. Aceştia pot împrumuta până la 300 de unităţi, însă trebuie să ramburseze împrumutul într-o anumită perioadă.
Membrii primesc de asemenea vouchere denominate în unitatea locală alternativă care sunt imprimate cu elemente speciale dificil de falsificat. Tichetele pot fi folosite ca cecuri.
Prin intermediul reţelei, oamenii oferă de exemplu lecţii de chitară şi de engleză, de contabilitate, discounturi la coafor şi pentru utilizarea curţilor proprii pentru petreceri. Grupul organizează de asemenea o piaţă în aer liber lunar. În următoarele luni acesta speră să dispună de un spaţiu de birouri împrumutat unde persoanele fără computere pot veni pentru a se alătura reţelei.
Într-un e-mail primarul din Volos, Panos Skotiniotis, arată că oraşul urmăreşte reţeaua cu interes şi susţine în general iniţiativele de dezvoltare locală. Acesta adaugă că oraşul analizează şi alte modalităţi de supravieţuire în actualul context economic, incluzând crearea unei ferme municipale unde cetăţenii îşi pot cultiva produse pentru utilizare proprie sau vânzare.
În condiţiile creşterii şomajului şi declinului economiei, mulţi greci se pregătesc pentru ce e mai rău.
Christos Papaioannou, care se ocupă de website-ul pentru reţeaua din Volos, declară: "Vor interveni o mulţime de schimbări. Poate că acesta este începutul viitorului".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
