În euro, preţul petrolului a crescut de la 50 de euro barilul în februarie la 68 de euro în luna mai, o veste proastă pentru şoferii europeni, dar şi pentru zona euro ca întreg, scrie Financial Times.
Avansul preţurilor petrolului reprezintă o provocare extremă în special pentru oficialii de top ai Băncii Centrale Europene (BCE). În pofida turbulenţelor din Italia şi din alte părţi ale zonei euro, „majorarea preţurilor petrolului de la începutul acestui an reprezintă probabil cea mai mare problemă pentru BCE”, notează Carsten Brzeski, economist în cadrul ING-DiBa.
Creşterea preţurilor petrolului în general este problematică pentru băncile centrale pentru că aceasta slăbeşte creşterea economică, alimentând în acelaşi timp inflaţia. Zona euro este însă afectată în mod deosebit atât pentru că din importuri regiunea îşi acoperă 98% din consumul de petrol, cât şi din cauza performanţei slabe a monedei unice a zonei în raport cu dolarul.
Este o dublă lovitură: dolarul se depreciază adesea când preţurile petrolului cresc, însă de această dată declinul euro a amplificat impactul preţurilor în creştere ale carburanţilor. În condiţiile în care economia zonei euro dă deja semne de încetinire după creşterea solidă de anul trecut, avansul preţurilor petrolului ar putea complica şi mai mult lucrurile.
Sondajele indică faptul că avansul preţurilor petrolului începe deja să aibă un impact negativ asupra costurilor companiilor din regiune.
Impactul economic al costurilor ridicate legate de petrol depinde în mare parte de cauză. Cererea în creştere, care împinge preţurile în sus, reflectă o prosperitate mai mare, în timp ce creşterile de preţuri cauzate de restricţii de ofertă pot ameninţa creşterea. Ultimele creşteri au fost cauzate de ambii factori.
Aşteptările privitoare la o creştere a inflaţiei i-ar putea încuraja pe unii oficiali ai BCE să pună presiune pe bancă să anunţe data încheierii programului de QE. Brzeski de la ING-DiBs spune că dacă preţurile petrolului se menţin la nivelurile actuale, inflaţia pe 2019 ar putea creşte la 1,8% comparativ cu estimarea BCE de 1,4%.
Mario Draghi, preşedintele BCE, îndeamnă la o abodare prudentă în deciderea momentului restrângerii politicii ultraacomodative a băncii. Însă unul dintre motivele pentru care argumentul său a contat este că economiştii băncii încă se aşteaptă ca presiunile legate de preţuri să se menţină slabe în anii următori. Creşterea preţurilor petrolului contribuie la subminarea acestui argument.
Deocamdată, oficialii BCE consideră semnalele de încetinire economică drept temporare, însă dacă preţurile petrolului se menţin ridicate va fi dificil pentru BCE să nege că perspectivele s-au deteriorat.
Totuşi, creşterea producţiei de petrol a Rusiei şi SUA ar putea pune presiune pe preţurile petrolului în sensul scăderii acestora.
ìProducţia de petrol a ţărilor non-OPEC este aşteptată să crească puternic în 2019, în frunte cu cea a SUA, urmată de cea a Rusiei, Braziliei, Canadei şi Kazahstanuluiî, notează banca americană JPMorgan, potrivit CNBC.
Producţia petrolieră a Rusiei a urcat la 11,1 milioane de barili pe zi la începutul lunii iunie, de la uşor sub 11 milioane în cea mai mare parte a lunii mai şi peste ţinta de producţie de sub 11 milion de barili pe zi.
Numărul noilor platforme petroliere din SUA a crescut recent la 862, cel mai ridicat nivel din martie 2015, fapt ce sugerează că producţia de petrol american, situată deja la un nivel record de 10,8 milioane de barili pe zi, va continua să crească.
