ONU a avertizat vineri cu privire la "deteriorarea alarmantă" a situaţiei drepturilor omului în estul Ucraine, o zonă aflată în parte sub controlul unor insurgenţi proruşi, şi a denunţat o "hărţuire" a tătarilor în Crimeea, după anexarea peninsulei de către Rusia, relatează AFP.
Moscova a reacţionat imediat, denunţând o "lipsă totală de obiectivitate" a acestui raport.
În acesta sunt enumerate "numeroase exemple specifice de crime, tortură, bătăi, răpiri, acţiuni ţintite de intimidare şi câteva cazuri de hărţuire sexuală, cea mai mare parte comise de către grupări antiguvernamentale bine organizate şi bine înarmate în estul ţării".
Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului Navi Pillay a îndemnat persoane care dispun de o influenţă asupra grupărilor armate din estul Ucrainei "să facă tot posibilul pentru a opri aceste persoane, care par hotărâte să destrame ţara".
Raportul evocă totodată o "creştere îngrijorătoare a (numărului) răpirilor şi detenţiilor ilegale ale unor jurnalişti, activişti, politicieni locali, reprezentanţi ai unor ONG-uri şi militari în est".
"Deşi unii au fost eliberaţi, ulterior, cadavrele multor altora au fost aruncate în râuri şi în alte zone. Problema este deosebit de marcantă în zona oraşului Slaviansk", un bastion al rebelilor proruşi.
În document se insistă asupra degradării condiţiilor de muncă în presă, în estul Ucrainei, jurnalişti şi bloggeri confruntându-se tot mai mult cu "ameninţări şi acte de intimidare, inclusiv cu răpiri şi detenţii ilegale, din partea unor grupări armate".
ONU evocă de asemenea cazuri în care trupe ucrainene care operau în estul ţării "au fost acuzate de uciderea unor persoane şi că sunt responsabile pentru unele dispariţii forţate".
Documentul, care acoperă perioada 2 aprilie-6 mai, denunţă totodată "hărţuiri" şi "persecuţii" vizând tătarii din Crimeea, o minoritate musulmană din peninsula ucraineană, anexată în martie de către Rusia, care comemorează duminică 70 de ani de când au fost deportaţi de către Stalin.
Tătarii se confruntă cu numeroase probleme privind libertatea de mişcare, cazuri de hărţuire fizică sau restricţii impuse presei. Cei care sunt musulmani practicanţi se tem de persecuţii religioase. De asemenea, procurorul Crimeei a ameninţat că va pune capăt activităţii Parlamentului tătarilor din Crimeea.
"Peste 7.200 de persoane originare din Crimeea - majoritatea tătari - au fost deplasate în interiorul (Crimeei) sau în alte părţi ale Ucrainei", se mai arată în raport.
În document sunt evocate "evoluţii alarmante" după ce Moscova şi autorităţile din Crimeea au încheiat un acord care stipulează ca cetăţenii Ucrainei şi persoanele apatride care au reşedinţa permanentă în Crimeea sau Sevastopol să fie recunoscute ca cetăţeni ai Federaţiei ruse.
Moscova a denunţat imediat o lipsă de obiectivitate şi contradicţii în acest raport, pe care l-a catalogat drept o "comandă politică de «spălare» a autorităţilor autoproclamate de la Kiev".
Într-o conferinţă de presă, la Kiev, adjunctul secretarului general însărcinat cu Drepturile Omului, Ivan Simonovici, a declarat că ONU a primit o "listă lungă" cu "presupuse încălcări", depusă de Rusia, şi a dat asigurări că Organizaţia "este extrem de atentă faţă de fiecare acuzaţie".
