Scandalul continuă şi în 2015, cu guvernul austriac primind o lovitură de la Curtea Constituţională, care i-a spulberat mult-lăudatele planuri de a evita ca banii contribuabililor să fie înghiţiţi de criza băncii falimentare obligând creditorii să suporte pierderile rezultate din lichidarea instituţiei de credit.
Grav este că aceste planuri erau privite ca un test pentru noile reguli „revoluţionare“ ale UE care stabilesc cine plăteşte nota când o bancă se prăbuşeşte.
Curtea Constituţională austriacă a hotărât că este neconstituţională legea care obliga anumiţi deţinători de obligaţiuni emise de Hypo să renunţe la datorii de peste 1,6 miliarde de euro, relatează agenţia Dpa. Aceasta înseamnă că practic guvernul austriac a ignorat (sau nu-şi cunoaşte) propriile legi pentru a linişti alegătorii.
Legea subliniază presiunile puse pe politicienii europeni de a limita impactul falimentelor bancare asupra finanţelor şi aşa şubrezite ale guvernelor. Guvernul „avea nevoie de ceva pe care să-l arate electoratului că-i poate proteja pe plătitorii de taxe de costuri suplimentare. A fost o decizie politică, nu una cu temeiuri economice sau legale“, spune Josef Christl, analist la firma vieneză de consultanţă Josef Christl.
„Decizia Curţii Constituţionale este o decizie bună pentru deţinătorii de obligaţiuni, dar jenantă pentru guvern. Nu este o lege pe care ai aştepta-o de la Austria“, a afirmat Franz Schellhorn, directorul think-tank-ului Agenda Austria.
Hypo a fost naţionalizată în 2009 după ce planurile ambiţioase de a se extinde pe pieţele riscante din Balcani au avut un deznodământ nefericit.
Când în martie s-a descoperit că Heta, „banca rea“ înfiinţată pentru gestionarea activelor neperformante ale Hypo, ar avea nevoie de ajutoare de stat suplimentare de 7,6 miliarde de euro, guvernul de la Viena a refuzat să furnizeze fondurile necesare. Banca a fost introdusă într-un program de lichidare, iar Heta a suspendat până cel puţin în mai 2016 plata obligaţiunilor, inclusiv a unora garantate de landul Carinthia, unde-şi are originea Hypo. Printre creditorii care ar fi suferit pierderi se numără bănci austriece şi germane, fonduri de investiţii precum PIMCO, asigurătorii Vienna Insurance Group şi Uniqa, cei mai mari din Austria, şi o subsidiară a Băncii Mondiale.
„Precedentul stabilit va fi foarte important. Chestiunea depăşeşte legea bancară“, a explicat pentru Financial Times, atunci, când guvernul şi-a anunţat planurile, Wolfgang Freund, avocat la firma Grama Schwaighofer Vondrak, adăugând că acest caz ca stabili cum va fi rezolvată problema datoriei garantate de guvern atunci când băncile sunt lichidate. Carinthia garantează datorii de aproape 9,9 miliarde de euro ale Heta, la un buget de puţin peste două miliarde euro. Intrarea în default a landului ar fi pus în pericol nu doar credibilitatea garanţiilor austriece, ci a celor din Germania, unde datoriile băncilor regionale beneficiază prin tradiţie de garanţii publice.
Garanţiile sunt o soluţie comună în Austria pentru a permite landurilor să sprijine băncile locale care, la rândul lor, sprijină economiile locale. În cazul Hypo, aceste garanţii au permis extinderea masivă a băncii în străinătate. Cu acces nelimitat la credit ieftin, banca a investit enorm în Europa de Est şi a finanţat proiectele „de suflet“ ale politicienilor din Carinthia.
„Heta era, evident, o instituţie numai bună pentru a face fraudă“, crede Werner Kogler, expert financiar din Partidul Verde.
Acum, Curtea Constituţională a explicat că legea care obligă creditorii să suporte pierderile băncii este nedreaptă şi îi loveşte arbitrar doar pe creditorii ale căror împrumuturi expiră înainte de iulie 2019 pentru a participa în aşa-numitul „bail-in“ bancar.
„Aceasta reprezintă o încălcare a dreptului fundamental la protejarea proprietăţii“, se arată în decizia instanţei.
