Business Internaţional

Criza economica a pornit din Statele Unite, dar cele mai mari victime ale sale se afla pe celalalt mal al Atlanticului

Criza economica a pornit din Statele Unite, dar cele mai mari victime ale sale se afla pe celalalt mal al Atlanticului

1: Presedintele Frantei Nicolas Sarkozy si cancelarul german Angela Merkel au renuntat pe timp de criza sa mai lupte cu probleme economice precum productivitatea scazuta ; 2: Umar la umar - Evolutia PIB-ului Uniunii Europene si Statelor Unite in ultimii doi ani (%, fata de aceeasi perioada a anului anterior).

22.10.2009, 23:27 250

Acum insa, pe masura ce Asia si Statele Unite depasesc crizaeconomica mondiala, Europa pare ca va ramane in urma tuturor.Liderii care vorbeau candva pe un ton optimist despre schimbarifundamentale menite sa sporeasca productivitatea au revenit acum lasarcinile mai prozaice de protejare a locurilor de munca si evitarea unor decizii politice dramatice, scrie The New York Times.

In plus, chiar in momentul in care este mai necesara ca oricand,vointa politica de a rezolva cele mai grave probleme economice aleEuropei pare sa lipseasca, conform multor specialisti din regiunesi din intreaga lume.

Sarkozy a uitat ce a promis

Canda fost ales presedinte al Frantei in 2007, Nicolas Sarkozy a vorbitde necesitatea unor schimbari dramatice, incluzand relaxarea uneipiete a muncii cu un nivel foarte ridicat de reglementare pentru omai eficienta concurenta in economia mondiala.

Acum insa, "presedintele Sarkozy s-a intors daca nu cu 180,atunci cu cel putin 90 de grade in directia opusa", declara CharlesWyplosz, director al International Center for Monetary and BankingStudies din Geneva. "Lucrurile de care vorbea atunci trebuie incafacute daca vrem sa avem crestere, insa criza a taiat din avantulcatre schimbare."

In Germania, Angela Merkel evita, de asemenea, sa se confruntecu puternicele sindicate ale tarii si cu bancile sale regionale. Eaa imbratisat "economia sociala de piata". Guvernul sau este durcriticat pentru ca a furnizat miliarde de euro sub forma de ajutorfinanciar pentru Opel.

In conditiile in care Europa se confrunta cu o uriasasupracapacitate de productie, alti producatori auto vor aveaprobabil de suferit noi pierderi. Dupa ce au crescut in acest an pefondul programelor de tip "Rabla" din multe tari, vanzarile deautomobile din Europa Occidentala sunt asteptate sa scada cu 5-6%anul viitor, conform bancii elvetiene Credit Suisse.

In Germania, unde industria auto este un simbol, Credit Suissese asteapta ca vanzarile catre cumparatori individuali sa scada cu21%, comparativ cu cresterea de 18% estimata pentru StateleUnite.

Nu numai sectorul auto este amenintat: analistii sustin, deasemenea, ca recentele teste de stres aplicate bancilor europene nuau fost la fel de eficiente precum cele din Statele Unite.

Problemele persista in sectorul bancar

"Sistemul bancar nu a fost restructurat cu adevarat", declaraNicolas Veron, din cadrul institutului Bruegel din Bruxelles. Drepturmare, Europa risca sa repete "deceniul pierdut" inregistrat deJaponia in anii '90, cand pierderi uriase au blocat bilanturilebancilor si au impiedicat reluarea creditarii. Tendinta deincetinire reprezinta o schimbare abrupta fata de ceea ce seintampla inainte de criza. Economia Irlandei a crescut cu 5% pe anin perioada 1999-2007, iar rata somajului a scazut in timpulcresterii sustinute inregistrate de cele mai mari economii aleEuropei, Germania si Franta.

Accentuand noul pesimism, noi date statistice au indicat oscadere de 0,2% a zonei euro in trimestrul doi, pesteasteptari.

"Europenii sunt cei mai mari perdanti ai crizei economice, desinebunia subprime s-a produs in Statele Unite", declara SimonJohnson, profesor in cadrul Sloan School of Management din cadrulMassachusetts Institute of Technology.

Cu siguranta, economia americana nu a depasit criza inca, inconditiile in care rata somajului continua sa creasca, proprietariide locuinte sunt coplesiti inca de datorii, iar oficialii de laWashington ofera putine detalii despre cum vor rezolva problemauriaselor deficite guvernamentale.

Totusi, recenta apreciere a euro in raport cu dolarul reflectain cea mai mare parte ratele mai ridicate ale dobanzii de pecontinent, mai degraba decat optimismul privitor la perspectiveleEuropei, iar un euro mai puternic face de fapt exporturile europenemai putin competitive la nivel mondial.

Deja, proportia zonei euro in cadrul comertului mondial a scazutla 28% in 2008, de la 31% in 2004, conform OMC.

Economiile Spaniei, Irlandei si Greciei sunt asteptate sa secontracte in continuare in 2010, in timp ce economia Germaniei vareusi cu greu o crestere de 0,3%, conform unui nou raport sumbruvenit din partea FMI.

Influenta Europei la nivel mondial vascadea

Exista, de asemenea, semne ca anemicele performante economiceale Europei se vor traduce intr-o diminuare a puterii politice.Tarile europene au avut un urias cuvant de spus in cadrul G7,principalul forum economic al lumii de la mijlocul anilor '70. Lunatrecuta insa, s-a aratat ca G7 va fi in curand eclipsat de G20, ungrup ce include giganti emergenti ca Brazilia, China si India.

Desi simbolica, trecerea dinspre G7 catre G20 cristalizeazatemerile ca economia mondiala va fi de fapt condusa de ceea ce C.Fred Bergsten, director al Peterson Institute for InternationalEconomics, numeste G-2, Statele Unite si China. "In mod ideal, arfi G-3, insa Europa nu are o voce unitara si nu poate functionaasemeni Statelor Unite si Chinei", spune Bergsten.

In plus, criza economica a paralizat, de asemenea, eforturileeuropene de controlare a unor factori pe termen mai lung careinhiba cresterea, cum ar fi o mai lenta crestere a populatiei dinmulte tari.

In urmatorii 25 de ani, populatia Europei de Vest este deasteptat sa inregistreze o crestere de numai 0,7%, pana la 189,8milioane de locuitori, de la nivelul actual de 188,5 milioane,comparativ cu o crestere de 20% in Statele Unite in aceeasiperioada, conform Natiunilor Unite. In acelasi timp, populatiaimbatraneste pe intreg cuprinsul regiunii.

Cea mai buna modalitate de a compensa o imbatranire apopulatiei, si prin urmare o scadere a numarului de muncitori, esteprin cresterea productivitatii.

Totusi, si acest indicator se indreapta in directia gresita.

Dupa ce a crescut in anii '70 si '80, in ultimul deceniuproductivitatea a avansat cu numai 0,9% anual in Europa, comparativcu 1,7% in Statele Unite, conform lui Gilles Moec, senior economistin cadrul Deutsche Bank.

"Rata de crestere a productivitatii in Statele Unite nu a fostspectaculoasa in ultimul timp, insa a depasit-o pe cea din Europa,iar Statele Unite nu se confrunta cu aceasta problema demografica",a declarat Moec.

Pe termen lung, muncitorii ar putea fi astfel nevoiti sareanalizeze generoasele beneficii sociale, vacante prelungite siplanuri de pensionare anticipata pe care candva le luau caatare.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO