Declinul preţului petrolului face ravagii printre companiile de energie, ceea ce în SUA trezeşte temeri pentru întreaga industrie şi începe să lovească mortal statele dependente de exportul de ţiţei. Azerbaidjan este pe cale să devină prima victimă. Iar analiştii nu cred că preţurile îşi vor reveni prea curând.
Azerbaidjan, o fostă republică sovietică ale cărei exporturi sunt reprezentate aproape în totalitate (95%) de petrol şi gaze naturale, ar avea nevoie de un ajutor financiar de urgenţă de 4 miliarde de dolari de la Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Oficialii acestor instituţii financiare internaţionale sunt deja la Baku. Financial Times crede că acesta poate fi primul dintr-o serie de bailouturi în lumea emergentă cauzate de căderea preţurilor petrolului. Azerbaidjan se confruntă şi cu o criză monetară, din cauza căreia a impus controale de capital (o taxă de 20% pe exportul de valută), provocată de preţurile mici ale petrolului, şi în ultimul timp cu proteste de stradă. Ţara are, potrivit datelor oficiale, un fond suveran de 34 miliarde de dolari, dar balanţa de plăţi este zero.
FMI şi BM monitorizează cu atenţia şi situaţia din Brazilia şi Ecuador. Venezuela are, de asemenea, probleme majore.
„Acestea sunt vremuri dure pentru producătorii de petrol şi pentru creditorii lor. Istoria ne dă motive pentru pesimism extrem în ceea ce priveşte viitorul producătorilor de materii prime, ceea ce sugerează că pieţele emergente sunt predispuse la default, iar prăbuşirea pieţei materiilor prime este principala cauză a acestor defaulturi“, avertizează specialiştii de la Oxford Economics.
Preţurile petrolului sunt cu 72% sub nivelurile din august 2013 şi au scăzut cu 14% de la începutul acestui an. În SUA, colapsul preţurilor petrolului şi al cheltuielilor pentru investiţii din sectorul energiei apasă greu pe companiile industriale, trezind temeri că problemele se vor propaga mai departe în cea mai mare economie din lume. Acţiunile companiilor industriale au scăzut cu 8% de la începutul anului, iar aşteptările privind rezultatele lor financiare sunt scăzute. Pesimismul va alimenta temerile că economia se îndreaptă spre recesiune în vremuri când investitorii sunt cu nervii la pământ.
„Companiile din industrie sunt canalele de propagare din sectorul energetic în economia largă“, explică Nicholas Colas, analist la Convergex.
Investitorii i-au lovit dur pe exploratorii independenţi de petrol şi gaze naturale din America de Nord, valoarea de piaţă a acestora reducându-se cu peste 300 de miliarde de dolari în ultimul an, potrivit unui indice de profil al Bloomberg.
Numărul falimentelor creşte, iar companiile au disponibilizat mii de angajaţi, au abandonat proiecte, şi-au restructurat datoriile şi au tăiat dividendele pentru a salva cash şi evita insolvenţa. Proiectele sunt finanţate de bănci, şi astfel presiunile care apasă pe companii apasă şi pe bănci.
Larry Summers, fost economist-şef al Băncii Mondiale, preşedinte al Universităţii Harvard şi secretar al trezoreriei SUA crede că probabilitatea ca economia SUA, să intre în recesiune este de peste 30%. Industria americană este ameninţată şi de încetinirea din lumea emergentă şi de întărirea dolarului. Cheltuielile de investiţii ale companiilor de energie s-au prăbuşit cu 30% în al treilea trimestru.
Companiile petroliere americane vor raporta, probabil, pierderi de 14 miliarde de dolari pentru anul trecut, spune Laurence D. Fink, preşedintele BlackRock, cel mai mare manager de active din lume. El crede, de asemenea, că până la 400 de companii de energie din întreaga lume s-ar putea să nu supravieţuiască prebuşirii preţului petrolului şI datoriilor mari, scrie Bloomberg.
„Hidrocarburile vor rămâne ieftine mai mult timp”, a explicat Fink.
Producătorii americani îi îngrijorează, evident, pe investitori, dar jucătorii din ţările emergente au nevoi financiare mai mari, cred strategii de la Societe Generale.
În Brazilia, una din marile economii emergente, 1.287 de companii, în cea mai mare parte firme de echipamente petroliere, de construcţii şi din industrie, şi-au cerut falimentul. Mumărul este unul record şi este cu 55% mai mare decât cel din 2014, potrivit Reuters. Agenţia de rating Fitch a avertizat că riscurile financiare pentru astfel de companii a crescut considerabil.
„Acesta ar putea fi un an record pentru restructurări de datorii. Cele mai mari companii de construcţii fac restructurări, la fel şi multe firme din industria petrolului şi gazelor”, spune Pantalica Partners, fost director la KPMG.
