Business Internaţional

Crizele din SUA şi Europa au inversat globalizarea financiară şi mută polii de putere economică spre ţările emergente

Crizele din SUA şi Europa au inversat globalizarea...

Autor: Bogdan Cojocaru

07.01.2014, 19:29 915

Crizele din SUA şi Europa au adus fluxurile monetare din sistemul financiar la acelaşi nivel cu cel din urmă cu zece ani şi au inversat astfel procesul de globalizare a sectorului financiar, marcând mutarea polilor de putere economică spre economiile emergente şi departe de băncile europene, potrivit unei analize realizate pentru Financial Times.

Studiul realizat de McKinsey Global Institute scoate în evidenţă încetinirea dramatică a fluxurilor transfrontaliere de capital şi cum criza creditelor ipotecare subprime din SUA şi criza datoriilor din zona euro ameninţă globalizarea sistemului financiar mondial, ridicând semne de întrebare în privinţa revenirii fluxurilor la maximele de dinaintea crizelor. De asemenea, rezultatele analizei trezesc temeri privind ritmul revenirii economice din ţările cu industrie avansată.

La mijlocul anului 2007, anul declanşării crizei economice şi financiare mondiale, intrările de capital în economiile membre ale G20 (grupul celor mai avansate economii din lume) erau echivalente cu aproape 18% din PIB-ul cumulat al acestor ţări. La mijlocul anului trecut, nivelul a fost de 4,3%. Astfel, evaluate în dolari, intrările transfrontaliere de capital în ţările G20 au scăzut cu 67,5% în perioada analizată.

„Este normal ca fluxurile de capital să fie mai mici decât în anii de boom. Ceea ce este surprinzător este magnitudinea scăderii. În loc să asistăm la revenirea acestora, vedem stagnare“, a explicat Susan Lund, analist al McKinsey.

Ea a avertizat că efectele scăderii vor fi simţite la nivelul economiei reale şi că există posibilitatea ca „procesul de globalizare financiară să nu-şi revină niciodată la forma pe care o cunoaştem“.

Mai multă stabilitate

Analiza arată nu doar că fluxurile de capital au scăzut, ci şi că alcătuirea acestora s-a modificat substanţial. Contracţia se datorează în mare parte slăbiciunilor din sistemul bancar, în special problemelor băncilor europene. Creditarea s-a contractat, iar finanţarea din partea băncilor s-a retras în spatele graniţelor naţionale, rezultatul fiind o proporţie mai mică a împrumuturilor acordate de bănci în fluxurile transfrontaliere de capital.

Pe de altă parte, în urma prăbuşirii creditării bancare, fluxurile sub forma investiţiilor directe străine au acum o pondere mai mare decât aveau înaintea crizei, ceea ce ar putea aduce stabilitate mai mare în viitor având în vedere că aceste investiţii reflectă intenţii pe termen lung.

Deşi contracţia fluxurilor de capital poate fi un semn că economia mondială intră, în cel mai bun caz, într-o fază de creştere economică anemică, rolul lor în stimularea creşterii economice este controversat.

Practicile speculative precum împrumutarea de fonduri din economii cu dobânzi mici pentru a le investi în active cu randamente mai mari din alte ţări s-au dovedit a fi foarte profitabile pentru investitorii internaţionali, spune Helene Rey, profesor de economie la Şcoala de Afaceri din Londra.

„Dar ce beneficii au adus aceste fluxuri restului lumii? Nu este clar ce beneficii au adus bunăstării aceste fluxuri. Având în vedere creşterea incredibil de mare a fluxurilor de capital începând cu 1995, dacă ar fi existat câştiguri pentru economie în ansamblu, ar fi trebuit să le putem aduna până acum“, a concluzionat ea.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.01.2014

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO