Crearea zonei euro a fost o greşeală, iar euro a apărut din cauza volatilităţii cursurilor de schimb din anii de dinaintea introducerii monedei unice, a declarat în faţa marilor finanţişti ai lumii preşedintele băncii centrale poloneze Marek Belka. Polonia va lua în considerare adoptarea euro doar după ce riscul prăbuşirii uniunii monetare dispare total, iar economiile ţărilor cu probleme încep să crească, a atenţionat el. Polonia este cea mai mare economie emergentă din Uniunea Europeană şi singurul stat comunitar care a evitat recesiunea de la declanşarea crizei economice mondiale. Dintre ţările UE neincluse în zona euro, doar România, Lituania şi Letonia mai au un termen fix pentru adoptarea monedei unice.
"Ce ar putea face ca euro să fie atractiv pentru Polonia? Răspunsul nu ar fi unul absolut serios, dar după ce vedem că nu se va mai paria pe prăbuşirea zonei euro şi că economia spaniolă reîncepe să crească, atunci vom lua în considerare stabilirea de obiective şi proceduri, deoarece abia atunci putem avea încredere că intrăm în ceva ce nu va dispărea", a afirmat Belka la reuniunea anuală a FMI şi a Băncii Mondiale, citat de Thomson Reuters. Declaraţiile sale sunt cele mai critice de până acum ale vreunui oficial de rang înalt din Europa de Est la adresa monedei unice şi vin după ce Bulgaria a anunţat luna trecută că îngheaţă pe termen nelimitat planurile de adoptare a euro ca răspuns la deteriorarea condiţiilor economice şi la agravarea crizei din zona euro. Reacţia Sofiei a fost considerată de mulţi analişti a fi o palmă peste faţă dată proiectului euro. Polonia a pus în aşteptare în urmă cu trei ani la planurile de a adopta euro, monedă pe care guvernul o descrie ca fiind "complet neatractivă".
Revoltă în Europa de Est
Dar atitudinea Varşoviei faţă de euro este doar unul dintre actele de "rebeliune" faţă de politicile europene. Prin ministrul de finanţe Jacek Rostowski, Polonia a respins proiectul uniunii bancare propus de Comisia Europeană deoarece nu ar avea drept de vot în Banca Centrală Europeană (BCE). Uniunea bancară ar presupune un organism central de control, cel mai probabil BCE, în care Germania vrea o influenţă pe măsura mărimii sectorului bancar al fiecărui stat din zona euro.
"În momentul actual, propunerea înaintată de Comisie nu ne interesează absolut deloc. Nu putem participa la o instituţie unde nu avem drept de vot şi să îi respectăm deciziile. Nici nu se pune problema", a spus Rostowski, citat de AFP.
Polonia se opune, de asemenea, unei idei care prinde contur în zona euro, aceea ca uniunea monetară să aibă un buget special, separat de cel al UE. Varşovia se teme însă că astfel ţărilor care nu fac parte din zona euro le vor reveni mai puţini bani şi va fi declanşat un proces care va împărţi UE în două. Polonia îşi finanţează creşterea economică, printre altele, cu fonduri europene, şi speră să-şi asigure 80 de miliarde euro din aceste surse pentru perioada 2014-2020. "Aceasta este o idee care vine la un moment nepotrivit", a declarat comisarul UE pentru buget, polonezul Janusz Lewandowski, pentru publicaţia Rzeczpospolita.
Cum vrea să crească Polonia în continuare
La sfârşitul săptămânii trecute Polonia a lansat un plan prin care să revigoreze economia evitând în acelaşi timp austeritatea care a copleşit guvernele din mai multe state europene.
Guvernul condus de premierul Donald Tusk vrea să injecteze sute de miliarde de euro în infrastructură şi sectorul energetic până în 2020, investiţiile venind din multiplicarea, prin intermediul unui fond suveran special, a veniturilor obţinute din privatizări, scrie The Wall Street Journal. Fondul ar trebui să strângă 10 miliarde euro până în 2015, iar în următorii opt ani investiţiile ar trebui să totalizeze peste 190 miliarde euro. Cele mai multe cheltuieli vor fi făcute în perioada 2013-2014. Fondul care va multiplica veniturile din privatizări de cinci până la şapte ori va fi administrat de banca de stat BKG. Planul nu va umfla datoria ţării.
Deşi guvernul este hotărât să renunţe la o mare parte din companiile pe care de deţine, va păstra participaţii de 27-30% la cele care au importanţă strategică, în special în sectorul economic şi cel financiar.
"Fiecare zlot obţinut prin privatizare va fi multiplicat astfel încât să aibă puterea mai multor zloţi. Acest mecanism va fi credibil pentru pieţe şi sigur pentru finanţele publice", a afirmat ministrul trezoreriei Mikolay Budzanowsky.
Guvernul deţine la companiile poloneze listate participaţii de 97 miliarde zloţi (23,6 miliarde euro).
Polonia este una dintre ţările din UE cu cea mai rapidă creştere economică şi una dintre puţinele în care dinamica datoriei publice se îmbunătăţeşte, notează Financal Times. Banca Centrală estimează că anul viitor creşterea va încetini la 2,1%, comparativ cu 4,3% în 2011. Aceasta este totuşi o performanţă în comparaţie cu evoluţiile economiilor altor state.
620 km de drumuri exprese construiţi în ultimii cinci ani
În ultimii cinci ani în Polonia au fost daţi în folosinţă peste 1.900 km de drumuri, din care 560 km de autostrăzi şi 620 km de drumuri expres. În prezent, sunt în construcţie 1.060 km de drumuri, incluzând 380 km de autostrăzi şi 600 km de drumuri expres. În acelaşi timp, Polonia îşi modernizează căile ferate şi flota rulantă, înlocuind vagoanele vechi cu altele noi.
În ultimii cinci ani au fost semnate contracte pentru modernizarea a aproximativ 4.000 km de cale ferată. În această perioadă au fost puşi în circulaţie 2.200 km de cale ferată îmbunătăţită. Una dintre priorităţile guvernului este modernizarea liniei centrale, care face legătura între Varşovia, Katowice şi Krakow, astfel încât trenurile să poată rula cu până la 200 de km pe oră în viitorul apropiat şi cu o viteză maximă de 250 km pe oră în 2015.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
