Aşa cum se conturează noul guvern german, cu fostul preşedinte al Parlamentului European Martin Schulz în funcţia de ministru de externe şi cu primarul Hamburgului Olaf Scholz ca ministru de finanţe, ambii social-democraţi, vin vremuri grele pentru statele estice care se abat de la disciplina politică a UE şi presiuni mai mici pentru cei care pun pe locul doi virtuţile bugetare.
Schulz s-a remarcat în ultimele luni prin promovarea federalizării UE sub Statele Unite ale Europei şi prin sugestiile că ar trebui reduse fondurile europene pentru statele membre care nu acceptă cotele de refugiaţi care le-au fost repartizate.
De asemenea, el a avut până acum o poziţie mai dură în ceea ce priveşte relaţiile cu Moscova decât predecesorul său Sigmar Gabriel, tot social-democrat, dar un binecunoscut prieten al Rusiei lui Putin.
Scholz, membru în Partidul Social-Democrat (SPD) de la 17 ani, este primarul celui de-al doilea oraş ca mărime din Germania (Hamburg este şi un oraş-stat şi cel mai mare port german) şi cunoaşte bine agenda fiscală. El a conceput partea referitoare la taxe din programul electoral al SPD şi a colaborat cu fostul ministru de finanţe al lui Merkel, Wolfgang Schaeuble, promotorul principiului bugetului echilibrat (schwarze null, zero negru), la o reformă ambiţioasă a relaţiilor dintre finanţele locale, la nivel de landuri, şi cele centrale.
Unii din conservatorii lui Merkel se tem că Scholz, care lucrează bine cu Merkel şi recent a sprijinit o creştere semnificativă a salariului minim, ar putea majora cheltuielile guvernamentale şi inversa programul „schwarze null“ al lui Schaeuble de a nu acumula datorii noi. De asemenea, sunt temeri că liderilor din business le va fi greu să-l convingă pe Scholz să aplice reduceri de taxe pentru companii de genul celor introduse de Donald Trump în SUA. În schimb, germanul încurajează taxe mai mari pentru cei înstăriţi.
După rezultatele dezastruoase ale SPD din septembrie, Scholz a publicat o analiză manifest în care arată că dacă viitorul va aparţine progresului tehnologic, rolul partidului său va fi de a explica cum acel progres va însemna mai multă, nu mai puţină prosperitate pentru oamenii care nu sunt implicaţi direct în revoluţia tehnologică. SPD, a scris socialistul, ar trebui să se concentreze pe a aduce pentru muncitori protecţia din vechea economie în cea nouă, notează Bloomberg. SPD tinde să prefere cheltuielile bugetare în detrimentul austerităţii.
Scholz va fi şi vicepreşedinte şi teoretic al doilea cel mai puternic om în stat, după Merkel. Schulz ar fi al treilea, însă, spun surse apropiate negocierilor pentru coaliţie, acesta a cerut să fie consultat înaintea ministrului de finanţe de cancelarie în orice politici legate de Europa.
Poziţiile de top pe care cei doi le vor ocupa în noul guvern Merkel arată greutatea concesiilor pe care a trebuit să le facă aceasta pentru a lega o coaliţie de guvernare. Unii anlişti spun că prin aceste concesii cancelarul le-a asigurat viitorul social-democraţilor. SPD a înregistrat în alegerile din septembrie cele mai slabe rezultate de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Despre Martin Schulz, lider al SPD (a promis că va renunţa la funcţie dacă va intra în guvern), Budapesta nu are păreri bune. Janos Lazar, şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, a criticat sugestia acestuia că UE ar trebui să devină „Statele Unite ale Europei“ până în 2025 şi că ţările care refuză ar trebui forţate să iasă din blocul comunitar spunând că acesta este genul de „ultimatum“ pe care Ungaria l-a primit ultima dată de la Adolf Hitler. Lazar a explicat că Ungaria nu vrea să renunţe la niciuna din puterile naţionale pe care le are sub actualele reguli UE.
Laszlo Surjan, un fost vicepreşedinte al Parlamentului European, a spus că agresivitatea lui Schulz nu este acceptabilă şi că „aceasta este vocea care-mi aminteşte de Adolf Hitler“. Schulz apreciază că Polonia subminează deja sistematic valorile europene, iar Ungaria se izolează din ce în ce mai mult.
Ungaria a acţionat de partea Germaniei în cel de-al Doilea Război Mondial, însă Hitler a invadat ţara în 1944 când Ungaria căuta să obţină un armistiţiu cu forţele aliate, scrie AP. Mai recent, Schulz a declarat că Germania îşi va reduce contribuţia financiară la bugetul UE dacă Polonia şi Ungaria continuă să respingă cotele de distribuire a migranţilor.
În ceea ce priveşte Rusia, în campania electorală Schulz a spus că această ţară „nu este un lider coerent“ în afacerile externe şi că dacă va ajunge cancelar, ceea ce nu s-a întâmplat, va lucra mai îndeaproape cu Italia, Franţa şi Marea Britanie pentru a conveni o poziţie comună în politica externă. Acest lucru nu poate decât să-l încânte pe preşedintele Franţei Emmanuel Macron, care se visează reformatorul UE.
Olaf Scholz are experienţă la guvernare. A fost ministru al muncii în perioada 2007-2009, când a izbucnit marea criză financiară şi când economia germană a plonjat în recesiune, notează Les Echos. El a implementat măsurile guvernului privind angajarea cu normă redusă care au permis angajatorilor să nu concedieze personal în aşteptarea vremurilor mai bune. Un mecanism al compensărilor a dat posibilitatea sistemului industrial să repornească când condiţiile s-au îmbunătăţit şi consumului privat să nu scadă prea mult.
Ministru de finanţe era la acea dată Peer Steinbr¸ck, tot din SPD. Deficitul bugetar a fost lăsat să crească, dar nu cu viteza cu care a crescut în statele vecine sau în SUA, unde stimulentele au fost mult mai mari. În Hamburg, Scholz a căpătat popularitate mai ales pentru salvarea Elbphilharmonie, una dintre cele mai complexe săli de concerte din lume. Construcţia a început în 2007, proiectul urmând a fi finalizat în 2008. Însă lucrările s-au terminat la finalul anului 2016, după cheltuieli de 789 milioane de euro, faţă de 241 de milioane cât prevedeau estimările iniţiale. Imaginea lui Scholz s-a degradat la summitul G20 din iulie 2017, când protestele obişnuite au degenerat şi pe reţelele sociale s-au propagat imagini ca despre un teatru de război. Cetăţenii din Hamburg au arătat că nu sunt de acord cu el când în 2015 au respins prin referendum candidatura oraşului pentru găzduirea jocurilor olimpice din 2024. Efortul ar fi fost prea mare pentru o aglomerare urbană cu 1,8 milioane de locuitori şi datorii de 31 de miliarde de euro. Scholz este născut şi crescut în Hamburg.
Ca şi Schulz, Scholz promovează o integrare europeană mai în profunzime.
