Creşteri salariale, ieftinirea curentului electric şi a încălzirii, imaginea unui stat suveran care ţine piept forţelor din exterior şi un guvern care luptă şi forţează băncile şi companiile străine să contribuie la bunăstarea ţării, toate sunt pastile cu care guvernul premierului Viktor Orban hrăneşte Ungaria înaintea alegerilor.
Iar tratamentul funcţionează, pe hârtie cel puţin ungurii având o viaţă mai uşoară, semn că Orban este omul potrivit momentului. Însă premierul îşi duce ţara pe un drum nebătut, într-o direcţie despre care mulţi spun că este greşită.
La deschiderea sesiunii parlamentare Orban şi-a înăsprit retorica la adresa companiilor multinaţionale şi băncilor transmiţându-le că era „colonialismului“ economic şi a profiturilor ridicate a luat sfârşit. El şi-a avertizat parlamentarii – parlamentul este dominat de membrii partidului de guvernământ – să se aştepte la mai multe conflicte pe măsură ce guvernul forţează reduceri ale facturii la energie pentru gospodării şi pune presiuni pe bănci pentru a uşura povara care apasă pe cei care au credite în valută, în special în franci elveţieni, scrie Thomson Reuters.
Preţuri mai mici pentru căldură şi energie în contul companiilor străine
Partidul de guvernământ, Fidesz, a propus la începutul lunii reducerea cu 11% a preţului energiei în sezonul rece şi intenţionează de asemenea să scadă taxele plătite de gospodării. Guvernul a redus deja anul acesta cu 10% preţurile energiei şi a tăiat din iulie de asemenea cu 10% taxele plătite de cetăţeni pentru canalizare, salubritate şi aprovizionarea cu apă şi preţul gazului de butelie, notează The Wall Street Journal. Fidesz vrea, de asemenea, să controleze preţurile cărbunelui şi lemnului folosit pentru încălzirea locuinţelor. Ca în majoritatea statelor est-europene, sectorul utilităţilor din Ungaria este dominat de companii străine.
Săptămâna trecută, Orban a avertizat băncile că guvernul va „elimina“ creditele ipotecare în valută dacă acestea nu modifică voluntar până în noiembrie contractele astfel încât să fie redusă povara datoriilor. Ultimatumul a fost dat după săptămâni de discuţii şi vine după ce mai multe planuri prin care guvernul a încercat să rezolve problema creditelor în monedă străină nu au avut efectul scontat. Aceste planuri au forţat băncile să înghită pierderi de un miliard de euro din 2011. Orban vrea ca şi de această dată băncile să înghită cea mai mare parte a pierderilor. Sectorul bancar este, de asemenea, dominat de jucători străini precum UniCredit, Erste, Intesa SanPaolo, Raiffeisen. Grupurile străine controlează 75% din industria bancară.
În luptă cu băncile care au fost lăsate să facă ce vor
Băncile de aici se plâng că deja plătesc cele mai mari taxe din UE, iar analiştii avertizează că înăsprirea politicii faţă de bănci le va determina pe acestea să-şi retragă capitalul din Ungaria. Orban a moştenit doar în parte problema creditelor în valută, deoarece el a fost premier şi în perioada 1998-2002, când aceste împrumuturi „hrăneau“ bunăstarea populaţiei. Problema a apărut după 2008, când forintul a început să se deprecieze abrupt. În ultimii cinci ani, forintul s-a depreciat cu peste 40% faţă de franc.
„Nu cred că planul va avea succes, deoarece băncile nu-l vor accepta. Cu cât presiunea pusă pe bănci este mai mare, cu atât mai mult capital vor scoate acestea din Ungaria“, a atenţionat Fredrik Erixon, directorul Centrului European pentru Economie Politică Internaţională, citat de Bloomberg. În faţa perspectivei retragerii băncilor străine, guvernul încurajează băncile de stat.
„Privind la ceea ce face guvernul – construieşte bănci deţinute de stat – putem spune că vor menţine permanent redusă profitabilitatea băncilor străine, dar vor evita un exit imediat care ar provoca îngrijorări privind stabilitatea“, consideră Eszter Gargyan, analist la Citigroup.
Lumea este sceptică
Nici debitorii nu sunt încântaţi. „Mă tem că nu vor veni cu soluţii reale. Fac acest efort de salvare doar deoarece se apropie alegerile“, a spus Gyongyver Peter, coafeză ale cărei rate la ipoteca în franci elveţieni au ajuns în ultimii patru ani egale cu salariul soţului, după trei planuri ale guvernului de a rezolva problema.
Partidul de guvernământ conduce în sondajele de popularitate, dar acestea arată că alegerile din primăvară ar putea fi câştigate cu o majoritate simplă, nu cu două treimi din voturi, cum a ieşit victorios în scrutinul din 2010. Însă aproape jumătate din alegători sunt indecişi.
Orban nu a rezolvat problemele de structură ale economiei. Rata şomajului se încăpăţânează să stea la niveluri periculos de ridicate. Ungaria este cel mai îndatorat stat din Europa de Est (dar nu mai îndatorat decât marile economii europene), iar datoria nu a scăzut simţitor în actualul mandat al lui Orban. Deficitul bugetar este sub pragul de 3% cerut de tratatele UE, dar „performanţa“ se datorează unor soluţii de moment şi controversate, precum naţionalizarea activelor fondurilor private de pensii şi suprataxarea companiilor de servicii, majoritatea străine. Politicile lui Orban sunt implementate cu ajutorul băncii centrale, la conducerea căreia guvernul a forţat ajungerea unui apropiat al lui Orban. De asemenea, puterea Curţii Supreme a fost şubrezită.
Ambivalenţa lui Viktor Orban faţă de Rusia cea plină de resurse
În 2007, premierul Ungariei Viktor Orban anunţa că ţara sa „nu vrea să fie cea mai fericită cazarmă a Gazprom“, iar în 2009 că Rusia reprezintă un pericol economic serios pentru Europa. Chiar şi după ce a câştigat alegerile, în noiembrie 2010, Orban spunea că orice parteneriat cu Rusia ar fi periculos. Dar acum istoria pare să fi făcut un cerc complet, cu pericole pentru Ungaria venind nu de la Rusia, ci de la UE, cel puţin din perspectiva lui Orban.
La începutul anului premierul a cerut legături europene mai apropiate cu Rusia şi l-a vizitat, chiar, la Moscova pe preşedintele rus Vladimir Putin. Putin a anunţat atunci că Ungaria este partenerul prioritar al Rusiei în Europa Centrală, în special pe plan economic. Orban nu s-a lăsat nici el mai prejos, declarând admiraţia Ungariei pentru cultura rusă.
„Credem că Rusia este o mare putere şi un mare viitor. Este evident că Ungaria este interesată că coopereze îndeaproape cu Rusia“, a spus el. Trecând peste „politeţuri“, trebuie spus că Ungaria îşi acoperă două treimi din consumul de gaze cu importuri din Rusia, iar Rusia furnizează, de asemenea, petrol şi combustibil nuclear pentru centralele ungare. Moscova are câteva lucruri importante pe care Europa nu le poate da, respectiv bani care vin indiferent ce reforme sunt implementate şi resurse naturale.
Megalomanie sau vanitate, Scorniceştiul lui Orban se dezvoltă cu bani care frig
Cu o populaţie de 1.800 de locuitori, Felcsút este în aparenţă un sat tipic unguresc, cu case şi grădini înşirate de-a lungul drumului principal. Însă satul este cuprins de febra construcţiilor. Agenţi de securitate privaţi supraveghează armate de muncitori, buldozere şi macarale care ridică un stadion cochet de fotbal care eclipsează totul în jurul lui, scrie The Guardian. Complexul sportiv are şase terenuri de antrenament şi o „academie de fotbal“.
Satul pare o locaţie ciudată pentru o astfel de investiţie. Felcsút este însă satul de origine al premierului Viktor Orban, un fanatic al fotbalului care a modificat legea pentru a facilita astfel de proiecte. Orban a dat Ungariei o nouă constituţie şi sute de noi legi, câteodată câte una pe zi, inclusiv un cod fiscal modificat pentru a scuti de taxe investiţiile şi sponsorizările sportive.
Rezultatul este un boom pentru satul în care a crescut şi în care are o locuinţă. Două investigaţii de presă independente arată că oamenii de afaceri au donat anul trecut 20 de milioane de euro pentru proiecte legate de fotbal. Aproape jumătate din total a ajuns în satul lui Orban.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.09.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
