Deşi perspectiva retragerii de către Banca Centrală Europeană a stimulentelor monetare aduce mai aproape de sfârşit era costurilor foarte mici de finanţare în Europa emergentă, acest lucru nu stârneşte îngrijorare nici în rândul ţărilor din zona euro, nici în rândul celor din estul continentului, scrie Bloomberg.
Guverne de la cel slovac la cel croat spun că economiile lor sunt într-o formă mult mai bună decât erau în momentul în care investitorii s-au grăbit să părăsească regiunea după criza financiară din 2008. Graţie politicilor fiscale mai severe, unor ratinguri de credit mai bune şi unor profiluri ale datoriilor mai diversificate, acestea pot înfrunta orice efect negativ al creşterii costurilor de finanţare şi cererii mai mici generate de retragerea programului QE.
Pentru a o lua înaintea oricărei majorări a costurilor de finanţare, Macedonia a vândut deja obligaţiuni pe 7 ani de 500 milioane de euro la o dobândă ultrascăzută, mai mică decât cea plătită de Germania nu mai departe de 2011. Slovenia, membră a zonei euro, a împrumutat aceeaşi sumă recent la un spread cu o jumătate de punct procentual mai mic decât cu un an în urmă.
„Nu excludem, bineînţeles, creşterea spreadurilor, chiar semnificativ, dar am fi bine poziţionaţi“, a declarat Marjan Divjak, de la ministerul sloven de finanţe.
Cel mai grăitor caz este cel al Serbiei. Cu ajutorul unui împrumut de la FMI, această ţară a eliminat un deficit bugetar ce atinsese 6,6% din PIB în 2014 trecând pe excedent anul trecut. Creşterea economiei ţării s-a stabilizat, iar datoria publică a scăzut cu aproape 1,5 miliarde de euro anul trecut la aproximativ 63% din PIB.
Asemeni vecinei sale Ungaria, Serbia se împrumută mai mult în moneda locală. Cât priveşte Slovacia, aceasta a resimţit deja efectul restrângerii QE, achiziţiile BCE de obligaţiuni din această ţară scăzând de anul trecut.
Şi totuşi, pieţele emergente ar putea fi vulnerabile. În 2013, sugestia Fed privitoare la stoparea măsurilor de urgenţă a produs efecte la nivelul activelor tutuor ţărilor aflate în curs de dezvoltare.
Deocamdată, investitorii achiziţiţionează cu nesaţ obligaţiuni cu yielduri la minime record.
Yieldul obligaţiunilor în euro ale Macedoniei cu scadenţă în 2025 a scăzut cu 12% până la 2,5% recent. Cel al obligaţiunilor slovene cu scadenţă în 2028 s-a redus cu 3% până la uşor peste 1%.
