Business Internaţional

Cum a ajuns Ungaria, un stat cu tendinţe naţionaliste, să-i atragă pe unii dintre cei mai mari producători auto europeni

O hală principală a complexului de producţie auto de maşini şi motoare pe care Audi îl are lângă oraşul maghiar Gyor.

O hală principală a complexului de producţie auto de maşini şi motoare pe care Audi îl are lângă oraşul maghiar Gyor.

Autor: Bogdan Cojocaru

24.05.2017, 20:21 5741
Aproape că nu e săptămână fără vreo veste despre noi investiţii sau planuri de extindere în industria auto a Ungariei, devenită vitală pentru economia maghiară. Paradoxal pentru o ţară al cărei guvern promovează controlul statului în sectoarele economice strategice şi care critică corporaţiile străine ca fiind duşmani ai poporului, industria auto maghiară este în proporţie de 90% deţinută de străini.

Cu o contribuţie de 10% la PIB şi cu o treime la producţia industrială, sectorul  auto joacă un rol semnificativ în creşterea economiei ţării şi în angajarea resurselor demografice. Cu investiţii anunţate pe bandă rulantă, sectorul are cea mai rapidă creştere din întreaga industrie. Acest lucru aduce şi probleme.

Ultima veste, că Audi va începe în do­uă săptămâni producţia de motoare pentru maşini electrice la baza sa ma­ghia­ră de la Györ, duce industria auto a a­ces­tei ţări cu un pas în viitor. La linia de pro­­ducţie a motoarelor electrice vor lu­cra 1.000 de persoane asistate de 700 de roboţi. Oficialii maghiari anunţă că a­nul acesta producţia industriei auto va sta­bili noi recorduri şi vorbesc de o po­ves­te de succes care durează de 25 de ani.

Cum s-a ajuns aici? Institutul Polo­nez pentru Afaceri Internaţionale a fă­cut o scurtă incursiune în povestea de suc­­ces maghiară. Elementele ei prin­ci­pale sunt discriminarea pozitivă a pro­du­­că­to­ri­lor auto străini faţă de alte com­pa­nii stră­ine, poziţia geografică, in­fras­truc­tura bu­nă şi forţa de muncă până acum ieftină. Semnarea de către Daim­ler a unei scri­sori de intenţie cu guvernul lui Fe­renc Gyurcsany în iunie 2008 pentru cons­truirea unei fabrici Mer­ce­des-Benz în Kecskemet a fost un mo­ment crucial pen­tru industria auto ma­ghiară. Proiec­tul a fost  implementat cu suc­ces în mar­tie 2012, iar un an mai târziu prima ma­şi­nă sport Mercedes CLA produsă în în­tre­­gime în Ungaria a ie­şit pe poarta fa­bri­cii. Decizia construc­toru­lui german a în­curajat alte companii deja prezente în Un­garia să investească mai mult.

Audi s-a extins la Györ, Opel la Szentgotthard şi constelaţii întregi de pro­ducători de pie­se  şi furnizori de ser­vicii de peste tot din lume au apărut în jurul marilor cen­tre de producţie a­uto.  Robert Bosch, Knorr-Bremse, Thy­s­sen­krupp, Borg Warner, Delphi Thermal, Delco Remy, Halla Visteon, GM Powertrain, Bridg­es­tone, Conti­nental, Denso, Hankook Ti­res, Lear, LUK şi Michelin sunt doar câţiva dintre ei.

Pe lângă marile nume germane, în Ungaria, la Esztergom, produce maşini şi compania japoneză Suzuki. În total, sectorul auto maghiar este reprezentat de peste 700 de companii, care la sfârşitul anului trecut aveau peste 154.000 de angajaţi.

Ungaria este atractivă pentru producătorii străini, mai ales din Germania, din câteva motive: forţa de muncă este mai ieftină decât cea din Vest, există acolo o infrastructură extinsă, bine legată, în formă de stea în jurul centrelor de producţie (reţelele rutiere şi feroviare se întâlnesc în Budapesta şi fac legătura cu alte oraşe mari), ţara este plasată strategic la intersecţia dintre Europa Centrală, Balcani şi fostul spaţiu sovietic, iar radacinile industriei auto se întind până în secolul XIX. Apoi, companiile colaborează îndeaproape cu universitaţile cu profil tehnologic, iar autorităţile locale şi centrale se implică activ. 

În Ungaria, industria auto este considerată de guverne o prioritate încă de la începutul perioadei de tranziţie când, mai ales după prăbuşirea producţiei celor trei companii naţionale - Ikarus, Csepel şi Raba - s-a simţit nevoia urgentă a deschiderii pieţei pentru investitori străini. Promovarea capitalului străin a adus în anii 1990 în Ungaria Opel, Suzuki şi Audi. Strategia a fost menţinută atât de guvernele socialiste (2002-2010) cât şi de cele ale Fidesz, partidul lui Viktor Orban, care a venit la putere în 2010. Un exemplu de atitudine de compromis a guvernului Orban este codul muncii mai flexibil al Ungariei, introdus sub influenţa companiilor mari, şi extinderea pregătirii profesionale de trei ani în învăţământul secundar. Programul a fost implementat după consultări cu companiile din industria auto, cunoscute pentru preferinţa de a-şi pregăti singure angajaţii. Subvenţii directe de la bugetul naţional şi din fonduri europene, date atât Daimler cât şi Audi, sunt printre cele mai eficiente instrumente de sprijin din partea statului. Timp de mai mulţi ani producătorii auto au beneficiat şi de pachete de reduceri de taxe, printre care exceptarea de la plată a până la 80% din taxa pe profit în funcţie de valoarea investiţiei şi de locurile de muncă create.  

Tratamentul oferit companiilor auto este disproporţionat faţă de cel aplicat, spre exemplu, băncilor străine, companiilor de telefonie şi retailerilor, sectoare suprataxate. Abordarea diferită poate reflecta credinţa Budapestei că reindustrializarea este o condiţie a revenirii economice.

Strategia guvernului privind industria auto a cuprins şi încercarea de resuscitare a Raba, statul reclamând o participaţie de 74% la companie. Raba este unul dintre cei mai vechi constructori auto din Europa.

"Economia maghiară nu ar fi intrat niciodată pe o traiectorie de creştere fără industria auto, sector care trăieşte o poveste de succes de 25 de ani de când regimul s-a schimbat", crede ministrul ungar al afacerilor externe şi comerţului Peter Szijj·rtÛ. Potrivit acestuia, anul trecut valoarea producţiei industriei auto maghiare s-a situat la 25,2 miliarde de euro, un record pentru această ţară. Circa 92% din producţia de maşini a fost exportată. Un alt oficial a spus că tot anul trecut, 25 din 71 de investiţii noi negociate cu succes au fost proiecte din sectorul auto. Aceste proiecte vor aduce investiţii de două miliarde de euro şi vor crea 7.700 de locuri de muncă. Ministrul Szijj·rtÛ a mai explicat că 15 dintre cei mai mari 20 de furnizori primari ai lumii pentru industria auto sunt prezenţi în Ungaria. 

Aceasta este partea veselă a poveştii de succes maghiare. Partea mai puţin veselă este că dependenţa poate deveni nocivă. Spre exemplu, anul trecut evoluţia haotică a activităţii din sectorul auto a frânat întreaga industrie.

Apoi, piaţa muncii se schimbă şi tinde să limiteze extinderea industriei auto. Ca în celelalte ţări ale Grupului de la Visegrad, în Ungaria reducerea ratei şomajului şi creşterea salariilor erodează forţa de muncă disponibilă pentru constructorii auto, notează Reuters.

"Ne apropiem de limitele capacităţii potenţiale a fabricilor auto", a spus Bohdan Wojnar, preşedintele Asociaţiei Industriei Auto din Cehia.  Ţările din Grupul de la Visegrad - Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia - sunt responsabile pentru un sfert din industria auto a UE. În această regiune, sectorul auto asigură 630.000 de locuri de muncă în mod direct şi 1,3 milioane de locuri de muncă în mod indirect. Asociaţiile industriei de profil din aceste ţări au cerut guvernelor să reformeze sistemele educaţionale şi să se concentreze mai mult pe matematică şi ştiinţe pentru a-i pregăti pe viitorii muncitori pentru nevoile viitoare ale industriei auto. Până atunci, este nevoie de o mobilitate mai mare internă şi internaţională a forţei de muncă.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO