Cum a câştigat premierul maghiar Viktor Orban alegerile care-l vor face şi mai puternic

17 apr 2018 Autor: Bogdan Cojocaru

Premierul maghiar Viktor Orban alături de o pensionară într-o biserică

Victoria premierului maghiar Viktor Orban şi a partidului său Fidesz în alegerile parlamentare din această lună n-a surprins pe nimeni. A surprins însă supermajoritatea pe care rezultatul votului i-o permite să şi-o construiască în parlament, cu toate că partidul a fost votat de mai puţin de jumătate din alegători. Nimic nu-l mai poate opri pe Orban să-şi consolideze puterea.

Fidesz şi-a sădit din timp seminţele victoriei electorale: investiţii în construirea şi repararea autostrăzilor şi drumurilor, atragerea cu ajutoare de stat a investitorilor străini care construiesc fabrici şi reduc şomajul, creştere economică, creşteri salariale, cadouri pentru pensionari, TVA mai mic pentru unele alimente, controlul preţurilor serviciilor publice, controlul instituţiilor statului şi al presei, o maşinărie eficientă de propagandă, schimbarea legislaţiei electorale pentru a-l favoriza, retorică naţionalistă, mesaje contra puterii Comisiei Europene şi contra imigranţilor şi o opoziţie anemică.

Orban şi-a creat imaginea unui prinţ creştin european care apără Ungaria de asediul imigranţilor musulmani, care apară suveranitatea ţării de asaltul Bruxelles-ului şi de influenţa evreului maghiaro-american George Soros şi pe consumatorii maghiari de standardele duble de calitate practicate de pro­du­cătorii străini.

Fidesz a câştigat 133 de locuri din totalul de 199 din noul parlament, dar cu doar 49% din voturi. Exluzând peste 216.000 de voturi trimise prin poştă de etnicii maghiari din ţările vecine, scorul obţinut de partid scade la 47%. Puternic pro­guvernamentală s-a dovedit pro­vincia. Capitala a înclinat spre opo­ziţie. Bloomberg a remarcat că premierul maghiar câştigă alegerile mulţumită unor politici neortodoxe care favori­zea­ză victimele globalizării.

Însă boomul din economie nu poate fi neglijat. În fiecare săptămână com­pa­nii străine anunţă construirea de fabrici noi sau extinderea liniilor de producţie de­ja existente. Locurile de muncă astfel create au făcut ca rata şomajului să se reducă la niveluri istorice. Şomajul a scăzut de la 11,2% în 2010 la 3,8% în 2017.

Creşterea economică de anul trecut a fost de 4%, re­mar­cabilă pentru o economie re­cunoscută pentru avansul său lent. Guvernul Orban a introdus impozitul unic pe profit de 16%, a naţionalizat fondurile de pensii şi a redus TVA-ul aplicat cărnii de porc, de pui, ouălor şi laptelui de la 27% la 5%. Însă pentru alte produse, TVA de 27% este printre cele mai mari din UE.

O trecere în revistă a fabricilor noi construite de investitori străini arată că cele mai multe din acestea sunt am­plasate de-a lungul sau lângă autostrăzi.

În 2015, Orban a promis că până în 2018 toate oraşele mari vor fi legate la reţeaua de autostrăzi şi drumuri expres şi că reţeaua de drumuri expres va fi extinsă pentru a ajunge la graniţe.

Recent, premierul şi-a făcut lista cu realizări în infrastructură. Astfel, spune el, din 2010 (când Orban a devenit premier), circa 670 de kilometri de drumuri noi au fost construiţi în Ungaria, costurile ridicându-se la 1.200 de miliarde de forinţi (3,8 miliarde euro). Din aceşti kilometri, 389 sunt de şosele cu două benzi, 164 sunt de drumuri naţionale şi 119 sunt de drumuri secundare. Până în 2022, spune premierul, ar urma să fie finalizaţi 900 de kilometri de şosele şi autostrăzi.

De asemenea, în această perioadă au fost modernizaţi 4.000 de kilometri de drumuri. Ungaria are autostrăzi practicabile spre toate graniţele, iar transportul uşor atrage producători industriali străini care creează locuri de muncă şi seacă astfel forţa de muncă locală. Acest lucru duce la creşterea salariilor. Acestea au urcat cu peste 13% în ritm anualizat în ianuarie în sectorul privat.

Orban a venit la conducerea ţării când economia era în colaps. Forintul se prăbuşea, riscând să aducă o criză valutară în regiune. În perioada de tranziţie post-comunistă, Ungaria şi-a pierdut o treime din locurile de muncă, faţă de 20% în Polonia şi 10% în Cehia, potrivit unor estimări. Între 1995 şi 2010, ponderea salariilor în PIB s-a redus de la 52% la 44%, notează The Washington Post. În acelaşi timp, industriile importante erau dominate de jucători străini care beneficiau de puteri oligopolistice şi plăteau mai puţine taxe decât firmele locale. În special sectorul farma se bucura de taxe pe profit extrem de mici. Acum, guvernul Orban se laudă cu aducerea în mâini locale a sectorului bancar şi cu crearea a 750.000 de locuri de muncă din 2010. Din acestea, circa 100.000 sunt temporare, plătite mai puţin decât salariul minim pe economie, pentru şomeri care fac muncă în folosul comunităţii. Orban a promis că va crea un milion de job-uri până în 2020. Într-o ţară cu 10 milioane de locuitori ar fi un efort considerabil.

Însă în timpul guvernării Orban, Ungaria a pierdut 400.000-500.000 de oameni din cauza imigraţiei. Aceştia sunt oameni educaţi, curajoşi, genul de persoane de care economia duce lipsă acum.

În aceste condiţii, populaţia îmbătrâneşte, iar pensionarii primesc o atenţie deosebită din partea partidului de guvernământ. În noiembrie 2017 a fost pentru prima dată în istorie când Ungaria a plătit suplimente la pensii (de 12.000 de forinţi ñ 38 de euro ñ la o pensie medie de 118.000 forinţi ñ 380 euro). Pe lângă acestea, pensionarii au mai primit o majorare de pensie de 11.000 de forinţi pentru o pensie medie. În plus, guvernul le dă pensionarilor de obicei şi bonuri de masă de Crăciun. Înainte de alegerile generale din aprilie, dar după o înfrângere a Fidesz în alegeri locale, Orban a promis cadouri preelectorale pentru milioane de familii şi pensionari: bonuri de masă excepţionale pentru pensionari şi pentru familii reduceri de 12.000 de forinţi ale notelor de plată la încălzire, notează Reuters.

Pentru pensionari cel mai mult contează siguranţa financiară şi a vieţii. Orban a încercat să le ofere senzaţia de siguranţă ducând în forţă o campanie contra planurilor Comisiei Europene de distribuire a imigranţilor goniţi de război din Siria şi nordul Africii.

Platforma de pe care Orban şi-a dus  campania electorală a fost una profund anti-imigraţie şi anti Soros, un personaj care ar promova islamizarea Europei şi ar încerca să destabilizeze Ungaria. În timpul campaniei au apărut informaţii despre abuzurile de putere şi fraudele pe care politicienii lui Orban şi aliaţii săi le fac, de multe ori cu fonduri europene. Însă Fidesz are destule resurse media loiale care-i promovează politicile. Circa 59% din presa maghiară aparţine unor oameni de afaceri cu legături cu puterea. În timp ce presa guvernamentală prosperă, primind contracte de publicitate de la stat, cea de opoziţie dispare. Ungaria nu mai are ziare de opoziţie. În timpul campaniei electorale, Orban s-a ţinut departe de acuzaţii, a evitat confruntările publice şi a apărut doar la posturile de radio şi TV pe care le controlează. În duminica alegerilor televiziunea de stat M1 difuza obsesiv materiale în care sublinia efectele negative ale imigraţiei. Orban este liderul politic care a rezistat cel mai mult la putere în Ungaria după căderea comunismului.

 

 

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.04.2018

 
Cuvinte cheie:
maghiar
, premier
, viktor orban
, alegeri
, castigare
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide