În seara zilei de 11 februarie, la Casa Albă, o delegaţie de politicieni şi oameni de afaceri s-a adunat să-l onoreze pe preşedintele francez François Hollande într-un eveniment rezervat pentru cei mai importanţi parteneri ai SUA. Presărate cu caviar, discuţiile au trecut de la construirea de legături între Silicon Valley şi industria franceză de tehnologie la comerţ şi, mai apetisant, la despărţirea lui Hollande de prietena sa Valerie Trierweiler.
Cu doar câteva ore mai devreme, Clara Gaymard, şeful operaţiunilor din Franţa ale General Electric şi membru al anturajului de la Washington al lui Hollande, l-a tras în linişte deoparte pe ministrul francez al industriei Arnaud Montebourg la Camera Americană de Comerţ şi i-a spus că GE, un conglomerat industrial în vârstă de 122 de ani, este interesat de grupul francez Alstom, spun persoane apropiate discuţiei.
Gaymard, în vârstă de 54 de ani, l-a asigurat pe ministru că GE va ţine informat guvernul despre orice discuţii, aflate atunci într-o fază foarte incipientă. Montebourg nu a spus nimic oamenilor lui.
Negocieri secrete
După doar două luni, GE a anunţat formal o ofertă de 17 miliarde de dolari pentru operaţiunile din domeniul energiei ale Alstom. Aceste active aduc companiei franceze aproape trei sferturi din venituri. Tranzacţia este rezultatul a luni de negoceri ţinute secrete faţă de guvernul francez şi chiar de mulţi din directorii de la Alstom.
Povestea care urmează este rezultatul unor interviuri cu persoane care cunosc informaţii despre afacerea GE-Alstom. CEO-ul GE Jeffrey Immelt spune că discuţiile au fost iniţiate de partea franceză şi că au făcut progrese după o întâlnire în februarie.
La Paris, după întoarcerea din SUA, Montebourg l-a luat la întrebări pe CEO-ul Alstom Patrick Kron în privinţa posibilului parteneriat. Cei doi s-au întâlnit de mai multe ori, ocazii de care Kron se folosea pentru a se plânge de contractele cu SNCF, compania naţională de căi ferate, sau pentru a a căuta ajutor cu exporturile. Însă el a arătat mai puţină iniţiativă în discuţiile despre posibile alianţe strategice şi chiar l-a invitat pe Montebourg să facă propriile propuneri.
Probleme
Nonşalanţa lui Kron a ascuns ce se întâmpla în realitate. Pe la spatele guvernului francez, Alstom a avansat în discuţiile cu GE legate de o tranzacţie de vânzare a celei mai mari părţi a afacerilor către concurentul american.
Alstom a abordat GE înainte de evenimentul de la Casa Albă, Kron şi Immelt s-au întâlnit în aceeaşi lună la o cină pentru a discuta propunerea. GE şi-a rezervat câteva săptămâni pentru a o studia înainte de a aprofunda discuţiile, în martie.
Immelt a delegat o echipă din grupul său de energie pentru a analiza Alstom şi pentru a se asigura că afacerea poate fi condusă în stilul GE. De îndată ce a primit răspuns pozitiv, Immelt a început să lucreze la detaliile de fineţe ale afacerii.
Bouygues SA, companie de contrucţii şi telecomunicaţii care deţine 29% din Alstom, a jucat, de asemenea, un rol important în abordarea GE şi a sprijinit eforturile încă de la început. Compania are probleme în a-şi finanţa extinderea în contextul războiului preţurilor de pe piaţa franceză a telefoniei mobile şi are nevoie de noi surse de lichiditate.
Întâlnirea secretă
Pe 23 aprilie Kron s-a întâlnit în secret la Chicago cu Immelt pentru a cizela ultimele detalii ale acordului, cea mai mare achiziţie a GE care ar fi adus americanilor un cap de pod important pe piaţa europeană. Cei doi au convenit să anunţe înţelegerea luni, 28 aprilie, după ce Alstom ar fi notificat guvernul şi pr propriul board. În timp ce lucrau la probleme de ultim minut, Kron şi consilierii său au aflat că Bloomberg informa despre discuţiile dintre GE şi Alstom. Pe directori îi aştepta o întâlnire rece acasă. Ştirile le-au dat peste cap planul de a anunţa mai întâi guvernul, apoi publicul.
Surpriza
Cu şomajul la cote record şi popularitatea la niveluri minime, guvernul Hollande ar fi reacţionat exagerat la orice ar fi sugerat o afacere care ar fi dus la desfiinţarea de locuri de muncă în Franţa.
Scosă din faliment de către guvern în urmă cu 10 ani, Alstom a dat impresia unei relaţii strânse cu statul în anii care au urmat. Doarece Alstom este un furnizor important de elemente de infrastructură industrială - de la trenuri la echipament pentru centrale nucleare, guvernul îl ţinea sub supraveghere pe Kron.
La mii de kilometri depărtare, în dimineaţa următoare la Paris, Montebourg a primit un SMS de la un consilier. A urmat un telefon, ambele informându-l despre articolele Bloomberg. La început, Montebourg a respins povestea, spunând că Alstom a fost mulţi ani subiectul unor zvonuri care anunţau posibile preluări. Mai mult, el avea asigurări de la Kron că nu va fi nicio alianţă. Consilierul l-a informat că de această dată povestea este serioasă.
Când Kron a aterizat în Franţa, a primit ordin să se prezinte în faţa lui Montebourg. Ministrul, tocmai promovat printr-o remaniere în urma căreia a primit responsabilitatea economiei, s-a simţit înşelat. Kron „a asigurat solemn“ guvernul că nu are în plan tranzacţii, iar faptul că el, ministrul, a aflat informaţiile de la presă este inacceptabil, ar fi spus Montebourg.
Înainte de deschiderea pieţelor pe 24 aprilie, Alstom a emis un comunicat în care anunţa că analizează permanent opţiunile strategice, dar nu a fost informată despre nicio ofertă. Acţiunile au sărit la deschidere cu 16%.
Planul politic
Immelt nu a fost singur în urmărirea Alstom. În februarie, CEO-ul Siemens Joe Kaeser s-a întâlnit la Paris cu Kron pentru a discuta posibile afaceri. Întâlnirea a fost rece şi nu a dus nicăieri. Kron nu şi-a ascuns antipatia faţă de rivalul german. Planul lui Kaeser era – aşa cum singur l-a descris - atrăgător atât politic cât şi economic: crearea a doi campioni europeni din activele germane şi franceze, unul pentru energie, şi unul pentru transport. Idea avea sprijinul cancelarului german Angela Merkel.
Căutând alternative la afacerea GE, Montebourg a privit cu mai mare atenţie planul lui Kaeser, schiţat într-o scrisoare adresată guvernului şi Alstom. În timp ce GE are o reputaţie excelentă în Franţa, mulţumită perteneriatului cu producătorul de armament Safran şi unor fabrici cu peste 11.000 de angajaţi, Montebourg vedea în acordul cedarea către americani a bijuteriilor coroanei. Între 24 aprilie şi 26 aprilie, Montebourg s-a dus la Siemens pentru a solicita o contraofertă. Iar nemţii au venit cu o ofertă, anunţată chiar de ministru.
