SUA se împrumută într-un ritm fără precedent de la alte ţări, în comparaţie cu cât se împrumută alte ţări de la cea mai mare economie a lumii. Iar această datorie se apropie de cotele de pericol.
„Niciodată în istorie o ţară nu a datorat aşa de mult lumii“, spune Joseph Gagnon, partener la Peterson Institute of International Economics şi fost oficial la Trezoreria SUA, notează The Wall Street Journal.
Istoria arată că ambele partide sunt responsabile pentru creşterea muntelui de datorii. Războaiele purtate, reducerile dramatice de taxe şi pachetele semnificative de stimulente economice au sporit povara datoriei de-a lungul anilor. În august 1981, când America se afla la începutul unei perioade de recesiune, preşedintele Ronald Reagan a aprobat reduceri majore de taxe. Deşi susţinătorii lui Reagan argumentează că acestea au impulsionat piaţa de acţiuni şi economia americană, impactul negativ al acestora este evident: mai puţini bani transferaţi în vistieria guvernului. Un studiu al Trezoreriei americane arată că decizia din 1981 a redus veniturile federale în medie cu 118 miliarde de dolari pe an (la valoarea de astăzi a dolarului) în primii patru ani. Preşedintele George W. Bush a adoptat la rândul său pachete de reduceri de taxe în 2001 şi 2003. Preşedintele Barack Obama a prelungit reducerile timp de doi ani în 2010, făcându-le pe majoritatea permanente în 2012.
Statele Unite au cheltuit masiv pe războaiele din Afganistan şi Irak. Potrivit consultantului Kathy Ruffing, cele două războaie au cântărit cam 2.000 miliarde de dolari în datorie.
Recesiunea de un an şi jumătate începută în decembrie 2007 a anunţat deficite bugetare în creştere puternică în condiţiile în care guvernul american a reacţionat prin programe masive de bailout şi stimulente. În anii fiscali 2009-2012, deficitele au depăşit 1.000 miliarde de dolari.
Cu America încă resimţind efectele recesiunii, preşedintele Barack Obama a semnat American Recovery and Reinvestment Act în februarie 2009. Pe lângă reduceri de taxe, au fost cheltuite miliarde de dolari pe beneficii pentru şomaj şi proiecte de infrastructură. Estimat iniţial la 787 miliarde de dolari, preţul programului a fost plasat în 2015 la 836 miliarde de dolari. Incluzând dobânzile, acesta a adăugat 1.000 miliard de dolari la datoria SUA.
Datoria este aşteptată să crească în continuare în condiţiile în care Statele Unite vor cheltui mai mult pe programe destinate populaţiei în curs de îmbătrânire. Biroul pentru Buget din cadrul Congresului american (CBO) estimează că dacă legile actuale rămân neschimbate, datoria publică ar urma să crească la 150% din economie în 2047, de la nivelul actual de 77%.
Deficitul bugetar federal american va creşte de peste trei ori în decurs de 30 de ani, anticipează Biroul, potrivit Le Figaro. Astfel, deficitul ar urma să crească la 9,8% din PIB în 2024, de la 2,9% în acest an.
Doi factori se vor afla în spatele acestei creşteri: îmbătrânirea populaţiei americane şi majorarea dobânzilor. În paralel, CBO nu vede decât o creştere modestă a veniturilor fiscale ale ţării.
Planul fiscal propus de Trump în timpul campaniei electoral ar adăuga aproximativ 7.200 miliarde de dolari în contul datoriei în decurs de un deceniu, potrivit estimărilor Tax Policy Center citate de MarketWatch.
„Perspectiva unei îndatorări atât de importante şi în creştere generează riscuri considerabile pentru ţară şi adevărate provocări pentru conducătorii săi“, potrivit CBO.
Raportul CBO survine în condiţiile în care plafonul datoriei trebuie majorat de către Congres până la sfârşitul lunii aprilie, dată la care guvernul ar putea duce lipsă de fonduri pentru a onora plăţile în contul împrumuturilor care ajung la scadenţă, scrie Le Figaro.
