Este o lume a bancherilor centrali, iar noi doar trăim în ea. Anul acesta, controlul exercitat de instituţii precum Rezerva Federală din SUA (Fed) şi Banca Centrală Europeană (BCE) asupra economiilor din toată lumea a fost mai puternic ca niciodată. Ţinând cont de ce se întâmplă pe piaţă şi de comportamentul economic, o schimbare nu va veni, probabil, prea curând, scrie CNBC.
În fond, cum pot bancherii centrali să ia piciorul de pe pedala de acceleraţie pentru relansarea economiei când miza este atât de mare? În total, 13 bănci centrale au urmat modelul adoptat de Fed şi au redus ratele de dobândă de politică monetară aproape de zero în încercarea de a păstra nivelul de lichiditate optim pe piaţă şi de a-şi reface economiile afectate de criză.
Cifre enorme
Capitalizarea pieţelor bursiere şi a celor de obligaţiuni din cele 14 economii, inclusiv SUA, reprezintă 65.000 miliarde dolari, potrivit calculelor Bank of America Merrill Lynch. În ceea ce priveşte programele de achiziţionare de active - cunoscute sub numele de "quantitative easing" sau relaxare cantitativă - care implică rate de dobândă scăzute, numai valoarea bilanţului Fed va ajunge în curând de 3.000 miliarde dolari. Se estimează că până la sfârşitul anului viitor vor fi creaţi bani electronici în valoare de 4.000 miliarde dolari.
"Dacă ar fi luate în considerare toate băncile centrale din lume, se ajunge la peste 9.000 miliarde dolari. Este ca şi cum ai crea din neant cea de-a doua economie ca mărime din lume din nimic", a spus Marc Doss, analist la Wells Fargo Private Bank. SUA, cea mai mare economie a lumii, are un PIB de 15.000 miliarde dolari.
Într-adevăr, băncile centrale au devenit ele însele o economie, un imperiu de mii de miliarde de dolari care manipulează pieţele.
Preşedintele Fed, Ben Bernanke, a declarat în această lună că rata de dobândă de politică monetară se va menţine aproape la zero până când rata şomajului va scădea sub 6,5%, iar inflaţia va ajunge la 2,5%. În prezent rata şomajului din SUA se situează la 7,7%.
Astfel, pieţele bursiere rămân influenţate de politica Fed, dovada fiind că acestea au scăzut după anunţul lui Bernanke privind măsurile de politică monetară.
Creşterea economică, acum un risc pentru pieţe?
Mai mult, strategii de la Bank of America, care mizează de obicei pe creşterea burselor, consideră că principalul risc pentru piaţa bursieră care se poate manifesta anul viitor este ca situaţia economică să se îmbunătăţească semnificativ, ceea ce ar putea determina Fed să renunţe la măsurile extraordinare de politică monetară pe care le ia pentru a reporni motorul de creştere al economiei americane.
"Cel mai evident motiv al revenirii apetitului pentru activele riscante este generozitatea afişată de majoritatea băncilor centrale. Politicile continuă să fie principalul factor care declanşează apetitul pentru risc. Ţinând cont de fluxul de investiţii susţinut de relaxarea cantitativă la infinit şi de menţinerea ratelor de dobândă de politică monetară aproape de zero, orice factor care va afecta lichiditatea va creşte cel mai probabil volatilitatea", a menţionat Michael Hartnett, strategist la Bank of America. El este îngrijorat că "performanţele mari ale băncilor, investiţiilor imobiliare şi obligaţiunilor şi performanţa slabă a numerarului fac ca pieţele bursiere şi obligatare să fie vulnerabile la orice creştere neaşteptată în prima jumătate a anului viitor, iar acest lucru va reduce probabil aşteptările privind lichiditatea".
Un astfel de scenariu ar însemna prăbuşirea lumii pentru investitori.
În mod normal, cei care investesc banii pe bursă ar putea ţine cont doar de indicatorii de performanţă ai companiei vizate şi să acţioneze corespunzător, însă atât timp cât politica băncilor centrale va fi agresivă pe termen nelimitat, aceasta va influenţa întreaga piaţă financiară, aşadar şi deciziile investitorilor. Politica monetară a fost întotdeauna importantă pentru pieţe, dar nu la fel de mult ca în prezent. "Nu am mai văzut niciodată investitori atât de nervoşi după ce pieţele au mers atât de bine. Ne-am fi aşteptat la mai mult entuziasm. Dacă Fed nu ar mai acţiona şi ar lăsa pieţele să decidă, atunci probabil că pieţele bursiere s-ar prăbuşi. Dar, chiar şi aşa, dacă cei mai mari investitori nu pot anticipa cum vor evolua pieţele, atunci aceştia vor sta pe margine", a afirmat un analist de la Deutsche Bank.
Odată prinşi de curent, investitorii nu au puterea de a înota contra acestuia
Niciunul dintre marii investitori de pe Wall Street nu mizează pe scăderea pieţei bursiere în 2013, bazându-se pe faptul că acţiunile vor creşte ca urmare a implementării politicilor Fed şi a revenirii uşoare a economiei.
JPMorgan Chase a anticipat corect faptul că Fed va ancora politica sa monetară de anumite ţinte economice în încercarea de a contracara incertitudinea politică şi fiscală de la Washington.
"Noua abordare a băncilor centrale ar trebui să susţină ideea că rata de dobândă de politică monetară nu va fi majorată pentru o perioadă lungă de timp. Noi credem că prima majorare a dobânzii de politică monetară nu va fi făcută mai devreme de 2015 sau chiar mai târziu. Actuala politică monetară ar trebui să menţină condiţiile financiare favorabile şi să contrabalanseze o parte din impedimentele create de politica fiscală", potrivit lui Thomas J. Lee, analist la JPMorgan.
Mesajul transmis de băncile centrale a determinat managerii fondurilor de investiţii să îşi asume un risc crescut, în special în ceea ce priveşte instrumentele financiare cu venit fix şi cu un randament mare.
Marc Doss, analist la banca Wells Fargo, evită să investească în obligaţiunile corporative cu rentabilitate mare, preferând în schimb investiţiile în obligaţiunile muncipale.
"Suntem într-o continuă relaxare cantitativă la nivel global. Nu ştiu care va fi sfârşitul acestui joc", a spus Doss.
Totul face parte dintr-o nouă lume a băncilor centrale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
