„Anul 2017 se va dovedi un an mizerabil pentru Europa“, scrie Deutsche Welle. Anul trecut a fost marcat de o senzaţie acută de nesiguranţă cauzată de terorism, de ascensiunea populismului şi a autocraţilor şi de erodarea valorilor democratice. În 2017, Occidentul ar putea fi supus unor teste serioase.
În ianuarie Donald Trump şi guvernul său de miliardari se vor instala la conducerea SUA. Criticii lui Trump spun că lipsa lui de experienţă politică şi tendinţa de a „agita lucrurile“ vor cauza probleme privind securitatea globală. O teamă care persistă este că preşedintele american va declanşa un val de protecţionism care va lovi comerţul internaţional. Doar fanii săi se aşteaptă la surprize plăcute. În martie olandezii vor vota în alegeri parlamentare. Sondajele arată că partidul populist al lui Geert Wilders ar putea deveni una dintre cele mai puternice forţe politice. Wilders are un discurs contra islamului, imigranţilor şi contra Uniunii Europene. Eroul său este preşedintele Rusiei Vladimir Putin.
Tot în martie, premierul britanic Theresa May va declanşa Articolul 50 pentru pornirea negocierilor privind Brexitul - cel mai dur test pentru supravieţuirea UE.
La sfârşitul lunii aprilie vor ieşi la vot şi francezii pentru prima rundă a alegerilor prezidenţiale. În prezent sondajele îi arată câştigători pe republicanul François Fillon şi pe Marine Le Pen, liderul formaţiunii de extremă dreapta Frontul Naţional. Francezii îşi vor alege preşedintele în luna mai. Deutsche Welle se aşteaptă ca acesta să fie François Fillon. Şi Financial Times prevede înfrângerea lui Le Pen. Fillon susţine valorile sociale conservatoare, patriotismul şi conceptul tradiţional de familie. Însă pe europeni îi îngrijorează admiraţia pe care politicianul o are pentru Putin. Angajamentul său faţă de reforme în stilul lui Thatcher ar putea fi vătămător pentru campania sa. Dacă Le Pen iese totuşi câştigătoare, aceasta va însemna sfârşitul UE. Uniunea nu va putea supravieţui retragerii Franţei.
Noi alegeri vor avea loc şi în Italia. După demisia premierului Matteo Renzi Italia este condusă acum de un guvern de tranziţie. O criză bancară dospeşte acolo. Mişcarea 5 Stele a actorului Beppe Grillo conducea la sfârşitul anului trecut în sondaje. Partidul nu are experienţă la guvernare şi este eurosceptic. Acum este bombardat cu scandaluri de corupţie. Italienii şi-ar putea schimba preferinţele până la vară. Însă Italia este încă ameninţată de o criză a datoriilor care ar putea pune în pericol şi zona euro.
În septembrie nemţii îşi vor alege un nou parlament. Indiciile de acum duc spre o nouă coaliţie de guvernare condusă de Angela Merkel. Pare puţin probabil ca formaţiunea populistă de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) să ajungă să joace un rol important, notează DW.
Cancelarul Merkel este considerată de mulţi ca fiind salvatoarea Europei. Şi FT se aşteaptă ca Merkel să câştige alegerile, dar şi la dificultăţi în construirea unei coaliţii. AfD va intra în parlament. Multe vor depinde de stabilitatea democraţiei şi a economiei Germaniei.
Pentru Stratfor, 2017 este un an critic pentru Europa. Strategii atrag atenţia că alegerile din cele mai mari state ale UE - Franţa, Germania şi Italia - se vor influenţa între ele şi vor ameninţa existenţa zonei euro. „După cum avertizăm de ani de zile, UE se va dizolva în cele din urmă. Întrebarea pentru 2017 este în ce măsură aceste alegeri grăbesc fărâmiţarea“, scrie Stratfor.
Pe lângă pericolele pe care le-ar putea aduce aceste alegeri, Catalonia va insista pentru independenţa sa faţă de Spania, iar Italia nu se va da în lături de a critica dur UE: are nevoie de toată flexibilitatea bugetară pe care o poate obţine şi de solidaritate pentru rezolvarea crizei refugiaţilor.
Tensiunile dintre Germania şi aliaţii nordici pe de o parte şi statele sudice pe de cealaltă parte vor fi mai mari ca de obicei în ceea ce priveşte funcţionarea zonei euro.
Germania va intra probabil în conflict şi cu BCE, mai ales dacă nevoia de achiziţii de active „ programul prin care BCE a susţinut până acum revenirea economică a regiunii „ continuă să se reducă. Berlinul va cere încetarea programului, în timp ce BCE, din cauza slăbiciunilor economiilor de la periferie, va încerca să reziste presiunilor Germaniei.
Iar crăpăturile din UE vor reprezenta o oportunitate de aur pentru Rusia. Moscova va reuşi să spargă anul acesta unitatea europeană în ceea ce priveşte sancţiunile economice şi financiare şi va avea mai mult spaţiu pentru consolidarea influenţei în regiunile de graniţă.
FT se aşteaptă ca problemele din sistemul bancar european să continue: cel puţin o bancă mare va avea nevoie de bailout de la guvern sau va produce pierderi deţinătorilor de obligaţiuni prin vreo formă de bail-in. Banca Monte dei Paschi di Siena din Italia va ajunge probabil să fie salvată de la faliment de guvern. Printre alte bănci care se îndreaptă spre dezastru FT enumeră Banco Popular din Spania, Novo Banco din Portugalia şi Co-operative Bank din Marea Britanie.
Pentru The Wall Street Journal, soarta Europei în 2017 este prinsă între dobânzile mici şi politicile populiste. Europa va înregistra o creştere economică modestă anul acesta, dacă Brexitul nu va fi începutul a ceva „mai mare“. A se înţelege mai dramatic.
Acţiunile europene pot avea un an bun dacă alegerile nu sunt câştigate de politicieni populişti antieuro. Însă dacă populiştii ies învingători, perspectiva spargerii zonei euro va reveni pe pieţe.
Între timp, se va mări divergenţa dintre politicile monetare din SUA şi cele din zona euro. Fed ar putea majora dobânzile de trei ori anul acesta, iar BCE va continua cu programul de ajustare cantitativă. Din cauza acestor divergenţa euro se depreciază în raport cu dolarul, iar mulţi analişti se aşteaptă ca aceste monede să ajungă la paritate în 2017. Anul trecut euro şi-a pierdut 3% din valoare faţă de dolar.
„Un euro mai slab este în interesul economiei zonei euro“, spune Chris Scicluna, analist la Daiwa Capital Markets Europe.
Euro slab, creştere economică decentă şi performanţe mai bune ale băncilor ar putea fi tocmai mixul pe care investitorii europeni şi-l doresc de mult timp. În 2016 investitorii şi-au arătat neîncrederea în Europa: în primele trei trimestre retragerile nete de capital din zona euro s-au situat la 405,4 miliarde de euro, potrivit datelor BCE. Acensiunea politicilor eurosceptice ar eroda şi mai mult încrederea. Într-un sondaj de opinie efectuat de Bank of America Merrill Lynch în decembrie, 60% dintre investitorii chestionaţi au spus că „tendinţele eurosceptice mai mari“ sunt principalul scenariu pentru politica europeană din 2017.
În ceea ce priveşte preţurile petrolului, care au efect asupra inflaţiei „ o problemă în zona euro pentru că este prea slabă - cei mai mulţi analişti se aşteaptă ca acestea să continue să crească uşor. FT prezice că preţurile vor încheia anul deasupra nivelului de 50 de dolari pe baril.
