Rusia este al treilea partener comercial ca mărime al UE, potrivit datelor Eurostat. Pentru Rusia, UE este cel mai important partener de comerţ. Cea mai mare parte (79%) din importurile europene din Rusia reprezintă materii prime, în special energie sub forma petrolului şi gazelor naturale. Rusia importă în schimb mai ales utilaje şi echipamente de transport (47% din total), adică produse cu valoare adăugată şi tehnologie.
În relaţiile comerciale bilaterale ruso-europene, Rusia este partea dominantă, cu exporturi de aproape două ori mai mari decât importurile.
„Americanii au puterea de a înăbuşi unilateral Rusia deoarece niciun european şi nicio bancă occidentală, indiferent de importanţă, nu vor sfida Washingtonul după amenzile record cu care a fost pedepsită BNP Paribas“, apreciază Richard Christopher Granville, analist la Trusted Sources, citat de The Telegraph.
El consideră că ceea ce i-a împiedicat până acum pe americani să fie mai duri este teama că astfel ar putea produce o spărtură vătămătoare între SUA şi Europa.
„Europa este cea care va resimţi din plin reculul sancţiunilor. Acest element a fost eliminat complet din peisaj de prăbuşire (a aeronavei malaieziene în Ucraina – n.r.). Liderii europeni au acum o obligaţie faţă de proprii cetăţeni să fie duri“, spune Granville.
Dacă s-ar uni, cele mai mari puteri aliate ar avea în teorie o forţă care o va eclipsa pe cea a Rusiei. SUA, Japonia, Germania, Franţa şi Marea Britanie au rezerve valutare de patru ori mai mari decât cele ale Rusiei, economii de 14 ori mai mari şi cheltuieli cu armata de 10 ori peste cele ale Rusiei.
SUA au trecut deja „Rubiconul“ săptămâna trecută impunând sancţiuni prin care închid practic accesul trioului energetic Rosneft, Novatek şi Gazprombank la finanţare pe termen lung.
Un astfel de blocaj ar însemna o sufocare lentă. Agenţia Internaţională pentru Energie estimează că Rusia are nevoie de investiţii noi de 750 de miliarde de dolari în următorii 20 de ani şi de tehnologie occidentală doar pentru a stopa declinul producţiei de petrol şi de gaze naturale.
O armă nucleară
Dacă va cataloga doborârea avionului malaiezian drept act terorist, Washingtonul ar putea folosi „arma nucleară“ a legislaţiei antiteroriste pentru a tăia complet canalele de finanţare ale anumitor companii ruseşti.
Noile sancţiuni au venit chiar înainte de prăbuşirea avionului malaiezian, tragedie care a făcut aproape 300 de victime de diferite naţionalităţi, printre care olandeză, malaieziană, britanică, germană şi americană. Printre morţi se numără şi două persoane care studiau în România.
Fostul premier rus Mikhail Kasyanov a afirmat pentru Bloomberg că orice înăsprire a sancţiunilor contra sectorului financiar rusesc ar cauza „prăbuşirea economiei în şase luni“.
În teorie, Kremlinul poate folosi gazele naturale vândute Europei ca armă geopolitică, dar reversul medaliei este că sisterea vânzărilor va devasta economia Rusiei. Dintre statele Uniunii Europene, cele din Est, cele mai sărace, sunt cele mai dependente de gazele ruseşti. Pe termen scurt, un astfel de contraatac ar fi fără efecte puternice, deoarece ţările europene şi-au constituit rezerve substanţiale de combustibil. Vestul are surse alternative de gaze, cum ar fi Norvegia şi ţările nord-africane, dar pentru Est Rusia rămâne cea mai accesibilă sursă.
Dacă moare capra mea, să moară şi capra vecinului
Atitudinea marilor puteri europene faţă de Rusia după prăbuşire diferă, pe de o parte cu premierul britanic David Cameron cerându-i telefonic socoteală preşedintelui rus Putin şi făcând apel la lansarea „unui set de sancţiuni economice cu impact dur“ asupra Rusiei, iar pe de alta cu ministrul spaniol de externe José Manuel García-Margallo refuzând luni să-l critice pe Putin.
Cameron vrea ca noile sancţiuni să lovească sectorul financiar, al energiei şi al apărării din Rusia, astfel încât durerea să fie distribuită echitabil în UE. Dacă presiunile aliaţilor s-ar îndrepta doar contra finanţelor, centrul financiar londonez ar suferi disproporţionat în condiţiile în care serveşte drept centru offshore prin care ruşii se împrumută şi emit acţiuni.
De asemenea, Franţa dă din colţ în colţ cu propunerea cancelarului german Angela Merkel de a suspenda contractul prin care s-a angajat că livreze Rusiei două nave ultramoderne de desant maritim de tip Mistral. Preşedintele francez Francois Hollande a declarat că este pregătit să anuleze vânzarea celei de-a doua nave dacă UE decide să extindă sancţiunile. Pentru acest al doilea transportor ruşii nu au plătit încă, a spus Hollande, care a explicat că sancţiunile nu pot fi retroactive şi nu vor acoperi livrarea Vladivostok, prima navă de război Mistral contractată, pentru care Franţa şi-a primit deja banii şi pe care o va livra în octombrie.
