Tocmai când economia lumii şi-a revenit la ritmul de creştere de dinainte de marea criză financiară, tot mai mulţi strategi avertizează că riscurile se acumulează: protecţionismul lui Trump, creşterea dobânzilor, datorii, scumpirea petrolului şi populismul care prinde rădăcini în regiunile sărace ale Italiei. Şefa FMI Christine Lagarde apreciază că nori negri întunecă pe zi ce trece orizonturile economiei globale şi că norul cel mai mare şi mai negru sunt barierele comerciale puse de preşedintele american Donald Trump.
În cele mai recente proiecţii ale sale, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) prevede că economia lumii va creşte cu 4% anul viitor, revenind astfel la ritmul avut înainte de criza financiară globală. Organizaţia notează că în cele mai dezvoltate economii rata şomajului va ajunge la cel mai redus nivel din anii 1980, iar PIB-ul zonei euro va înregistra doar un avans modest.
Ca avertisment: preţurile petrolului, care în ultimele luni au urcat rapid, şi barierele ridicate în comerţul internaţional reprezintă riscuri pentru perspectivele de creştere economică.
De când OCDE a făcut aceste predicţii, preşedintele SUA Donald Trump a demonstrat că este hotărât să insiste cu politica „America înainte de toate” şi a subminat imaginea de grup unit a Occidentului refuzând ca SUA să se alăture unei hotărâri comune a G7. Refuzul a provocat critici dure din partea aliaţilor militari şi comerciali ai SUA. Critici puternice au venit şi din partea directorului general al Fondului Monetar Internaţional franţuzoaica Christine Lagarde, care a condus un atac al instituţiei sale asupra politicilor comerciale ale lui Trump, avertizând că „pe zi ce trece se strâng nori tot mai negri” la orizontul economiei globale, notează Reuters. Lagarde a explicat că schimbarea ordinii comerciale distruge încrederea celor care fac afaceri. Trump insistă cu impunerea de tarife suplimentare asupra importurilor de oţel şi aluminiu. „Norii de la orizont pe care i-am anunţat în urmă cu şase luni se întunecă pe zi ce trece tot mai mult. Cel mai mare şi cel mai negru nor este deteriorarea încrederii din cauza modului în care se face comerţ acum, a modului în care se are grijă de relaţii şi a modului în care organizaţiile multilaterale funcţionează”, a spus Lagarde. FMI, o instituţie financiară internaţională cu sediul la Washington şi la care SUA este cel mai mare acţionar (cauză din care se spune că instituţia este sub influenţă americană), estimează o creştere a economiei globale de 3,9% anul acesta şi următorul. Merkel a anunţat că UE va riposta la noile tarife ale lui Trump. Germania este cel mai mare exportator european în relaţia cu SUA. Ridicarea de bariere comerciale pune în pericol peste un milion de locuri de muncă în Germania. Îngrijorările şefei FMI sunt împărtăşite şi de directorul general al Organizaţiei Mondiale a Comerţului Roberto Azevedo, care a spus că intensificarea tensiunilor din comerţul internaţional ar putea provoca pagube serioase economiei mondiale, notează Bloomberg. „Aceste tensiuni în creştere riscă să producă un impact economic major, subminând cea mai puternică şi sustenabilă perioadă de creştere a comerţului de după criza financiară”, a afirmat Azevedo.
Şi strategii de la BNP Paribas văd nori adunându-se deasupra economiei globale. Mixul de dobânzi reale reduse, crearea de locuri de muncă, creşterea profiturilor companiilor şi creşterea comerţului internaţional ar trebui să permită economiei mondiale să continue să crească într-un ritm sănătos, spun analiştii băncii franceze. "Însă se adună nori la orizont: în Europa, Japonia şi pieţele emergente indicatorii pentru încredere au coborât; în ceea ce priveşte temerile privind protecţionismul, ceea ce era doar o ameninţare este acum o realitate; în Italia incertitudinile politice au provocat turbulenţe pe pieţe şi rămân întrebări despre politicile economice ale noului guvern. Acest mix de factori pot deveni o frână pentru creştere."
Un sondaj efectuat de institutul economic german Ifo la care au participat 913 economişti din 120 de ţări concluzionează că politicile economice ale lui Trump vor avea un impact negativ asupra restului lumii, scrie EUobserver. Aproape 80% din economiştii intervievaţi apreciază că noile tarife americane vor avea o influenţă negativă. Efectele nocive vor fi simţite şi în America, spun 66% din participanţi. Cel mai mult vor avea de pierdut ţările din afara UE şi SUA.
Strategii băncii britanice Barclays estimează că dacă liderii politici îşi pun în aplicare cele mai dure ameninţări protecţioniste, inclusiv tarife de 25% pe bunuri chinezeşti de 100 de miliarde de dolari, creşterea economică din 2019 va pierde un întreg punct procentual. Banca Mondială estimează un avans de 3% al economiei lumii anul viitor.
Kallum Pickering, economist la banca Berenberg, spune că riscurile geopolitice au ajuns la cele mai ridicate niveluri de la începutul anilor 2000.
"Actuala revenire globală depinde de creşterea continuă a comerţului global " cele două sunt strâns legateî, a spus el. "O ameninţare pentru comerţ, şi prin aceasta pentru creşterea economică, este o ameninţare pentru pieţe."
Şi guvernatorul băncii centrale a Elveţiei Thomas Jordan este precaut. "Protecţionismul creşte peste tot şi este important ca la nivel internaţional această problemă să fie rezolvată", a spus bancherul pentru CNNMoney.
Kenneth Rogoff , profesor de ştiinţe economice la Universitatea Harvard şi fost economist şef al FMI, a abordat problema crizelor datoriilor din Argentina şi Turcia. Sunt aceste crize un semn de avertisment pentru întreaga lume? Concluzia lui este că lumea nu ar trebui să fie nepăsătoare în ceea ce priveşte riscurile pe care le-ar aduce o recesiune pentru economiile avansate. Însă este puţin probabil ca o criză a datoriilor globală să izbucnească. Analiza lui Rogoff a fost publicată de Project Syndicate. Creşterea dobânzilor, spune economistul, ar putea pune la încercare stabilitatea în unele economii avansate, nu doar în ţări ca Argentina şi Turcia. Turcia este în special vulnerabilă la fluctuaţiile cursului de schimb şi la fluxul de capital străin. În rândul ţărilor dezvoltate, o problemă este Italia, unde votanţii, în special cei din sudul mai sărac, au optat pentru un guvern populist perturbator. Pentru că economia italiană este de zece ori mai mare decât cea a Greciei, un default acolo ar arunca în aer zona euro. Rogoff asigură că FMI are suficiente resurse pentru a face faţă unui prim val de crize, chiar dacă printre victime s-ar număra economii mari ca Brazilia. În prezent, Argentina este asistată de FMI. Serbia a convenit recent un acord non-financiar cu instituţia internaţională.
Rogoff observă că după ce mult timp a spus că economiile avansate nu mai trebuie să se îngrijoreze în legătură cu datoriile lor ajunse aproape de niveluri record, FMI a început să avertizeze că multe state ar putea intra în criză de spaţiu fiscal dacă se vor confrunta cu o nouă recesiune.
"Cel mai important motiv pentru optimism, ignorând tot zgomotul politic înconjurător, este că dobânzile reale globale pe termen lung sunt extrem de mici", spune Rogoff. În ultimii ani, normalizarea politicii monetare în SUA prin creşterea dobânzilor a provocat retragerea investitorilor de pe pieţele emergente, care oferă randamente mai mari, dar sunt mai riscante. Rezerva Federală americană ar trebui să majoreze miercuri dobânda de politică monetară pentru a doua oară în acest an.
