Guvernul cipriot a fost pus pe jar săptămâna trecută de ameninţarea BCE că va opri astăzi finanţarea băncilor dacă nu se ajunge la un acord de bailout.
Fără aceşti bani, cele mai mari bănci cipriote, Laiki şi Bank of Cyprus, ar intra în faliment. Institutul de cercetare Open Europe sugerează motivele pentru care BCE şi-ar duce avertismentul până la capăt.
Regulile BCE spun că instituţia nu poate asigura lichidităţi de urgenţă decât băncilor solvente, dar care nu dispun de lichidităţi. Fără recapitalizare, care ar veni prin acordul de bailout, băncile cipriote ar deveni insolvente;
Dacă s-ar continua furnizarea de lichidităţi pentru băncile cipriote, s-ar transfera o mare parte din riscuri de la deponenţi şi investitori către BCE;
Chiar şi după încheierea unui acord de bailout băncile se vor confrunta cu retrageri masive de capital, în special din partea clienţilor străini;
BCE a asigurat băncilor cipriote 9 miliarde euro. Depozitele ruşilor din Cipru se ridică la 15-24 miliarde euro;
Pierderile provocate BCE ar putea fi acoperite din punct de vedere financiar, însă acestea ar afecta sever credibilitatea BCE;
Dacă băncile ar intra în faliment, dar Cipru ar rămâne în zona euro, atunci uniunea monetară ar putea fi nevoită să suplimenteze fondurile pentru a menţine ţara pe linia de plutire;
Orice pierderi aferente programului de asistenţă de urgenţă cu lichidităţi cad în responsabilitatea băncii centrale din Cipru (şi a statului cipriot care o susţine) pentru a nu deveni o problemă directă a eurosistemului. Dar dacă statul cipriot nu ar mai fi capabil să sprijine singur banca centrală, povara datoriilor va cădea probabil pe umerii zonei euro dacă Cipru se va afla într-un program de bailout.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
