Europa are un apetit de nepotolit pentur ciocolată. Nu doar că este cel mai mare consumator din lume, dar este şi cel mai mare producător şi exportator, cu o cotă globală de piaţă de 70%, potrivit Quartz.
Însă, în timp ce continentul domină piaţa produselor din ciocolată, ţările africane se află în inima acestui succes, producând şi exportând două treimi din producţia globală de cacao, ingredientul principal din spatele produsului mult iubit de întreaga Europă. Doar Coasta de Fildeş produce o treime din cacaoa lumii.
Un raport al companiei de agrobusiness intelligence, Gro Intelligence, reliefează numerele şi istoria din spatele comerţului cu ciocolată şi motivul pentru care Europa domină această piaţă. În mai multe moduri, acapararea sectorului de către europeni nu este surprinzătoare ţinând cont că inovaţiile companiilor europene au fost cele care au transformat în primă fază comerţul cu cacao într-o industrie a ciocolatei.
Ceea ce este surprinzător, este cât de puţin s-a implicat Africa în mai mult de 200 de ani – a fost o sursă majoră de materie primă pentru cea mai mare parte a secolului XX.
Din 1961, când datele au fost făcute publice, până în 2016, „felia” Africii din totalul exporturilor de ciocolată au ajuns la u procent de 0,9%.
Încercările Africii de a se implica semnificativ în piaţa de export sunt atât de mici încât Europa nici măcar nu o consideră drept „competiţie”.
Cei mai mari rivali ai Europei vin din Asia, unde Indonezia creşte din ce înce mai multă cacao şi construieşte o industrie ce ţinteşte clasa de mijloc a Chinei. În ciuda faptului că cererea de ciocolată din China creşte lent, ţara lui Xi Jinping a devenit deja a 11-a cea mai mare piaţă din lume pentru ciocolată.
În ciuda acestor lucruri, Africa rămâne ţara cu cea mai mare oportunitate nefructificată în ceea ce priveşte capacitatea de producţie, export şi consum.
Indonezia nu îşi poate extinde producţia de cacao mai mult decât a făcut-o deja. În acelaşi timp, costurile cu forţa de muncă sunt în creştere în Asia. Mai important, antreprenorii locali şi guvernele celor mai mari producători de cacao din Africa, Coasta de Fildeş şi Ghana, încearcă din greu să urce pe lanţul de valoare cacao-ciocolată.
Într-adevăr, dacă ţări africane precum Ghana, Coasta de Fildeş, Camerun şi Nigeria ar urca pe lanţul valoric, şi-ar reduce expunerea la riscurile care vin asupra preţurilor mărfurilor.
