Business Internaţional

De ce nu se termină criza? Răspunsul la cinci întrebări arzătoare înainte de summit-ul G20

De ce nu se termină criza? Răspunsul la cinci întrebări arzătoare înainte de summit-ul G20

Foto: AFP

Autor: Alexandru Stefan Matei

02.11.2011, 11:51 3639

Liderii celor mai importante 20 de economii din lume (G20) se pregătesc să se întâlnească mâine pentru un nou summit ce va avea loc la Cannes, în Franţa. Contextul în care are loc această întâlnire este unul tensionat, caracterizat de criza datoriilor suverane din zona euro şi de temerile privind o nouă recesiune la nivel mondial, scrie BBC News.

Politicienii şi bancherii centrali care vor fi prezenţi la summit vor avea o agendă plină după ce acordul la care au ajuns săptămâna trecută liderii europeni s-a dovedit a nu fi de ajuns pentru a pune capăt crizei care macină continentul de mai bine de un an şi jumătate.

Jurnaliştii de la BBC încearcă să răspundă la o serie de întrebări cu privire la motivele pentru care criza din Europa nu ia sfârşit deşi s-a decis ştergerea a 100 de miliarde de euro din datoria Greciei, iar fondul de urgenţă al zonei euro, EFSF, va fi majorat, cel mai probabil până la 1.000 de miliarde de euro.

Care sunt principalele teme de discuţie la summit?

Criza din zona euro şi economia mondială.

Grecia trece printr-o adevărată furtună politică după ce premierul George Papandreou a decis să supună unui referendum problema ajutoarelor financiare externe. Mişcarea este una foarte delicată în condiţiile în care grecii de rând sunt foarte mânioşi din cauza măsurilor de austeritate pe care guvernul le-a luat în valuri succesive începând cu februarie 2010. Un vot negativ la acest referendum ar însemna că Grecia va fi pe cont propriu şi ar putea alege să nu îşi mai plătească datoriile sau să iasă din zona euro.

Legat de starea economiei mondiale, conform ultimelor date de la FMI, aceasta se îndreaptă către o nouă recesiune.

Grecia este o ţară mică. De ce este o problemă atât de mare pentru G20?

Ceea ce se întâmplă în Grecia ridică semne de întrebare cu privire la zona euro ca întreg. Sectorul privat devine din ce în ce mai ezitant când vine vorba să împrumute Italia, care are de asemenea datorii foarte mari.

Mai mult, un număr ridicat de bănci a împrumutat Italia şi alte ţări cu probleme, iar băncile din întreaga lume au împrumutat băncile europene cu sume mari de bani.

Aşadar, criza din zona euro poate duce la o reacţie în lanţ care să afecteze mai multe guverne şi bănci, aşa cum s-a întâmplat în 2008.

Nu are Europa un fond care să ajute băncile şi Italia?

Liderii europeni au căzut de comun acord să majoreze capacitatea fondului EFSF de la 440 de miliarde de euro la circa 1.000 de miliarde de euro. De asemenea, băncile trebuie să strângă 106 miliarde de euro pentru a fi mai bine protejate în faţa pierderilor.

Dar chiar şi aşa, mai există câteva probleme.

În primul rând, ei vor să atragă bani din afara uniunii monetare, în special de la China.

În al doilea rând, acordul trebuie ratificat de cele 17 guverne din zona euro, iar clasa politică din Grecia se confruntă cu probleme serioase.

În al treilea rând, chiar şi înainte ca Grecia să anunţe referendumul, investitorii nu erau convinşi că acordul de săptămâna trecută va pune capăt crizei şi şi-au concentrat atenţia asupra Italiei, care are o datorie de 1.900 mld. euro.

De ce ar ajuta China şi alte ţări Europa?

Pentru că este în interesul lor să facă acest lucru. Dacă criza din zona euro se agravează, de exemplu, dacă Italia intră în faliment, ar putea genera o nouă criză financiară mondială şi o nouă recesiune, care ar afecta toate ţările.

Dar China ar putea pune condiţii pentru a îşi deschide puşculiţa şi a ajuta financiar Europa, condiţii precum accesul pe pieţele europene sau suport politic în disputele cu SUA sau Taiwanul.

De asemenea, este posibil ca Beijingul să ceară garanţii de la ţările europene puternice precum Germania sau Franţa pentru a împrumuta Italia.

Ce se întâmplă dacă ajutoarele financiare dau greş?

Dacă Grecia sau o altă ţară intră în faliment ar putea izbucni o nouă criză financiară. Această criză ar putea apărea şi fără un faliment în condiţiile în care mulţi economişti avertizează că ultima înţelegere a liderilor europeni este insuficientă pentru a ajuta Italia în caz de nevoie.

Astfel, o problemă importantă pentru liderii politici este cum să îşi izoleze sectoarele financiare şi economiile naţionale astfel încât să fie cât mai puţin afectate de o nouă panică financiară.

La summit-ul care începe mâine Europa ar putea fi presată să ia măsuri mai drastice, de exemplu să majoreze fondul de urgenţă la 2.000-3.000 de miliarde de euro sau să forţeze băncile să strângă mai mulţi bani.

Cu unLIKEla pagina de Facebook a Ziarului Financiar (www.facebook.com/ZiarulFinanciar) veţi fi conectaţi în timp real la cele mai importante ştiri.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO