Business Internaţional

De ce politicienii, liderii de stat şi de guvern, cei care promit că luptă contra evaziunii şi spălării de bani, îşi ascund averile în străinătate

De ce politicienii, liderii de stat şi de guvern, cei...

Autor: Bogdan Cojocaru

04.04.2016, 20:55 2073

„Documentele Panama“ arată că nu poli­ticienii şi insti­tuţiile statului, aşa cum ar fi normal, ci proiecte jurnalistice scot la suprafaţă aploarea evaziunii fiscale şi a spălării banilor prin intermediul paradisurilor fiscal offshore.

De ce? Răspunsul ar putea fi găsit tot în documentele Pa­nama sau în cele din Swiss Leaks: regi, pre­şedinţi, miniştri, parlamentari, toţi se folosesc de paradisurile fiscale pentru a-şi ascunde averile.

În Uniunea Europeană, legea nu-i împiedică pe cei care vor să facă pierdută urma banilor în paradisuri fiscale.

Ministrul agriculturii Achim Irimescu spunea în urmă cu câteva zile - „metaforic“, după cum avea să explice ulterior - într-un interviu acordat ZF că din România au ieşit doar în ultimii cinci ani 35 de miliarde de euro, „cu camionul“, iar banii s-au dus în Elveţia.

Prin prisma documentelor Panama, care arată cât de răs­pândită este practica ascunderii averii în paradisuri fiscale printre politicieni şi oameni de afaceri din întreaga lume, miliardele vehi­culate de ministru par plauzibile.

Datele extrase din aceste documente arată că numărul firmelor offshore, cele prin care se face evaziunea - cel puţin cele înfiinţate de protagonistul an­chetei jurnalistice, firma de avocatură panameză Mossack Fonseca - a început să scadă abrupt odată cu izbucnirea marii crize financiare mondiale. Aceasta poate însemna sume şi mai mari scoase din ţară.

Documentele Panama, un proiect al Sueddeutsche Zeitung şi al Consorţiului Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie, relevă legăturile pe care le au cu paradisurile fiscale şi cu Mossack Fonseca, una dintre cele mai secretoase companii din lume, 72 de foşti sau actuali şefi de stat, inclusiv dictatori acuzaţi că şi-au jefuit propriile ţări. Putin ar fi unul dintre ei, cu o avere de 2 miliarde de dolari ascunsă în paradisuri fiscale. Alte nume sonore sunt cele ale lui Poroşenko, preşedintele Ucrainei, ale fostului lider libian Muammar Gaddafi şi ale preşe­dintelui sirian Bashar al-Assad. Astfel de legături au rude ale regelui Spaniei, politicieni de top din Marea Britanie, un fost membru al partidului aflat acum la guvernare în Ungaria, Fidesz, un fost primar al Varşoviei. În total, documentele Panama conţin informaţii despre 140 de politicieni din peste 50 de state care au legături cu 21 de paradisuri fiscale. Pentru România, de acest proiect se ocupă RiSE Project, care pro­mite pentru zilele următoare ma­teriale despre personaje impli­cate în afaceri delicate precum Roşia Montană şi Rafo Oneşti. Un proiect journalistic anterior, Swiss Leaks, dezvăluie numele unor apropiaţi ai unor politicieni puternici din România care au sau aveau conturi ascunse în Elveţia cu ajutorul băncii britanice HSBC. Aceeaşi bancă, dar şi Credit Suisse, UBS şi SocGen sunt im­plicate în scan­dalul Mossack Fonseca.

„Cred că această scurgere de informaţii se va dovedi a fi cea mai dură lovitură dată lumii offshore din toate timpurile datorită numărului uriaş de documente“, a spus Gerard Ryle, directorul Con­sorţiului Internaţional al Jurna­liştilor de Investigaţie, organizaţie nonprofit cu sediul la Washington.

Pentru a arăta cât de uşor ar fi, spre exemplu, pentru un politician să-şi ascundă banii offshore, Con­sorţiului Internaţional al Jurna­liştilor de Investigaţie a inventat un joculeţ interactiv. Este im­portant de ţinut minte că în 2005 a intrat în vigoare o lege a UE, denumită Directiva Europeană pentru Economii, care obligă băncile să reţină taxe din conturile clienţilor europeni. Însă directiva se aplică doar persoanelor, nu şi companiilor. Astfel, politicianul care vrea să-şi protejeze avearea alege, la sugestia firmei de avocatură preferate, să înfiinţeze o companie cu sediul într-un paradis fiscal. Un intermediar are grijă să treacă greşit în documentele de verificare pentru înfiinţarea firmei numele persoanei care stă în spatele companiei. În multe cazuri, administrator al acestei companii este pusă o persoană cu probleme financiare, un om sărac, care n-ar avea cum să plătească dacă manevra este descoperită. Pentru a se distanţa şi mai mult de firma-paravan, politicianul poate aranja ca o fundaţie să devină acţionar al companiei sale. Apoi totul va ţine de cât de tare se va ţine politicianul în faţa even­tualelor acuzaţii şi scandaluri.

Putin, pentru a-şi ascunde averea, s-ar fi folosit de o bancă rusească şi de aliaţi apropiaţi ai săi, potrivit BBC. Operaţiunea a fost gestionată de Bank Rossiya, pusă sub sancţiunile UE şi ale SUA după ce Rusia a anexat Crimeea. Banii au fost scoşi din ţară prin companii offshore, dintre care două erau deţinute oficial de unul dintre cei mai buni prieteni ai preşedintelui rus – violoncelistul Serghei Roldugin, prieten cu Putin din copilărie şi naşul fiicei acestuia, Maria. Pe hârtie, Rol­dugin a făcut personal profituri de sute de milioane de dolari din afaceri dubioase.

Administraţia lui Putin a respins, bineînţeles, toate acuza­ţiile şi a dat vina pentru crearea acestei situaţii pe „putinofobia“ din străinătate şi pe cei care vor să-l discrediteze pe preşedinte.

Documentele Panama au avut un impact rapid şi puternic în Islanda, o ţară care a trecut printr-o criză financiară deosebit de severă. Islanda este singurul stat care a condamnat bancheri pentru rolul lor în apariţia crizei.

Datele „scurse“ de la Mossack Fonseca arată că premierul islan­dez Sigmundur Gunn­laugsson a avut un interes nedeclarat la băncile islandeze care au dat faliment, potrivit The Guardian.

Gunnlaugsson a fost acuzat că a ascuns printr-o companie offshore investiţii de milioane de dolari facute la aceste bănci. Documentele arată că politicianul şi soţia sa au cumpărat compania offshore Wintris în 2007.

El nu a declarat că are un interes în companie când a intrat în parlament în 2009. Gunnlaugsson şi-a vândut participaţia de 50% deţinută la Wintris către soţia sa opt luni mai târziu pentru un dolar. Compania a fost folosită pentru a investi milioane de dolari obţinuţi prin moştenire.

Lui Gunnlaugsson i s-a cerut demisia. 16.000 de islandezi semnaseră până ieri dimineaţă o petiţie în acest sens.

Desigur, firmele offshore nu sunt ilegale, iar reprezentanţii Mossack susţin că nu au făcut nimic ilegal. Însă documentele Panama arată că legea nu era un obstacol pentru aceşti avocaţi. Unui client american bogat, milionara (şi autor financiar) Marianna Olszewski, i s-au oferit documente false de proprietar pentru a o ajuta să ascundă bani de autorităţi, notează BBC. Aceasta reprezintă o încălcare directă la regulilor internaţionale proiectate pentru a opri spălarea de bani şi evaziunea fiscală.

Un email de la un executiv al Mossack către Olszewski din ianuarie 2009 explică cum milionara poate păcăli banca: „Putem folosi o persoană fizică care va acţiona ca proprietar-beneficiar efectiv şi astfel numele său va fi cel dat băncii. Deoarece aceasta este o chestiune foarte sensibilă, comisioanele sunt destul de mari“.

În Suedia, autorităţile fiscale au răspuns şi ele rapid, anunţând că vor cere organizaţiei de investigaţie  jurnalistică documente pentru a vedea dacă acestea conţin informaţii despre evaziune fiscală. Documentele conţin numele a 400-500 de suedezi, potrivit Swedish TV.

În India, ministrul de finanţe Arun Jaitley a anunţat că până anul viitor se va ajunge la un acord mondial în privinţa averilor ascunse în străinătate. Documentele Panama menţionează peste 500 de cetăţeni indieni care au avut de-a face cu Mossack Fonseca.

Preşedintele francez Francois Hollande, el însuşi un autodeclarat lider al luptei contra evaziunii, a lăudat ancheta.

„Vă pot asigura că pe măsură ce apar la suprafaţă informaţii, vor fi pornite investigaţii, vor fi deschise dosare şi pornite procese. Aceste dezvăluiri reprezintă veşti bune deoarece vor duce la majorarea veniturilor din taxele aplicate celor care au fraudat“, a spus el.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO