Creşterea tarifelor pentru maşinile germane importate de SUA va tăia 6 miliarde de euro din PIB-ul Germaniei, adică 0,15 puncte procentuale din PIB, au calculat strategii Federaţiei Camerelor Germane de Comerţ.
Sunt veşti rele pentru cea mai mare economie europeană. Veştile sunt rele şi pentru economiile mai mici din est ale căror industrii au devenit dependente de industria auto germană. Dintre acestea, cea mai vulnerabilă la războiul comercial dintre SUA şi Germania este Ungaria, potrivit unei analize a băncii americane JPMorgan.
Analiştii de la Danske Bank atrag şi ei atenţia că forintul, moneda Ungariei, ar putea fi moneda emergentă care va încasa cele mai dure lovituri, de data aceasta în războiul comercial dintre SUA şi China. În 2014 Ungaria a fost zguduită puternic de furtuna de atunci de pe pieţele valutare, iar forintul nu şi-a găsit nici până acum echilibrul.
Probleme pentru exportatorii auto germani înseamnă probleme şi pentru industriile auto din Europa Centrală şi de Est (ECE). Regiunea este puternic dependentă de industria automotive, se arată în analiza JPMorgan, preluată de Portfolio.hu. Din punctul de vedere al standardelor globale, ECE nu este un producător auto major. Cehia, Ungaria, România, Polonia şi Slovacia produc cumulat aproape cât produce Coreea de Sud. Însă regiunea iese în evidenţă prin ponderea sectorului auto în exporturi.
Exporturile industriei auto ale Slovaciei au avut în 2017 o pondere de 29% în PIB, cele ale Cehiei de 23%, ale Ungariei de 17,8%, ale Sloveniei de 15,9% şi cele ale României de 8,7%. Spre comparaţie, în cazul Germaniei, cel mai mare exportator de autovehicule din lume, ponderea este de 7,5%. În funcţie de acest indicator, regiunea ocupă primul loc în lume.
Dependenţa ECE de industria automotive este vizibilă nu doar la nivelul cotei din exporturi, ci şi prin faptul că acest sector contribuie cu 17% la producţia industrială a ECE4 (Cehia, Ungaria, Polonia şi România) şi cu 16% la numărul locurilor de muncă.
În industria auto, producţia şi exporturile pot fi împărţite în două categorii: de maşini finisate şi de piese sau componente. O caracteristică a sectorului auto din ECE este că exporturile de piese sunt mai mari decât cele de autovehicule. Exporturile de componente auto au o pondere în PIB de 13% în cazul Cehiei, de 12% în cazul Ungariei, de 7,1% în cel al României şi de 4,5% în cel al Poloniei.
Un război al tarifelor pe exporturile auto între SUA şi Germania ar fi o problemă pentru ECE deoarece principala ţintă a exporturilor industriilor auto din aceste ţări este Germania. La exportul de componente în Germania se disting în special Ungaria, Cehia şi România (pondere de peste 40% din total). Însă la exporturile de maşini în Germania, ca pondere în total, Ungaria este de departe pe primul loc în regiune. Mercedes-Benz şi Audi au baze de producţie mari în Ungaria.
ECE4 îşi exportă circa 80% din producţia de componente auto şi maşini în ţări UE. SUA primeşte aproape un sfert din exporturile sectorului automotive al Uniunii, iar pe piaţa americană cel mai mult exportă producătorii auto germani de care fabricile din ECE sunt strâns legate prin lanţurile de aprovizionare. Strategii de la JPMorgan au analizat statisticile despre maşinile europene vândute în SUA şi au găsit că, deşi cea mai mare parte a maşinilor produse în ECE sunt vândute în UE, regiunea este expusă puternic la conflictul comercial dintre SUA şi UE din cauza integrării mari a producătorilor locali în lanţul de aprovizionare pan-UE.
Iar concluzia analiştilor băncii americane este că „Ungaria este cea mai expusă la fluctuaţiile cererii pentru industria auto“. Astfel, în vremurile bune, această ţară poate profita cel mai mult de revenire, iar în vremuri de criză, când cererea scade, va fi lovită cel mai dur. Pe locul doi ca expunere este Cehia, iar pe trei şi pe patru sunt România şi Polonia.
Într-o altă analiză, Danske Bank a găsit că dintre monedele pieţelor emergente forintul pare „în special vulnerabil“ la un război comercial între SUA şi China prin prisma „sensibilităţii mari la oscilaţiile preţurilor metalelor“, scrie Bloomberg.
Forintul a atins la începutul lunii cel mai slab nivel faţă de euro din istorie, de 330 de forinţi pentru un euro, iar acum tatonează din nou acest prag. Presa de stat citează analişti care spun că deprecierea euro nu reflectă situaţia economică deoarece economia merge bine, iar guvernul atribuie scăderea speculatorilor. Un forint slab face mai atractive ca preţ pe pieţele internaţionale exporturile maghiare. Însă face importurile şi datoriile în monedă străină mai scumpe, erodând astfel puterea de cumpărare a maghiarilor.
