Dieselgate, Monkeygate, înţelegeri secrete, teste cu gaze pe oameni - scandalurile la care sunt expuşi constructorii de automobile germani încep să schimbe relieful industriei şi relaţia companiilor cu guvernul german, care până acum a apărat cu pasiune sectorul auto.
Când producătorii auto sunt acuzaţi că au făcut din întreaga lume un cobai pentru testele lor, au început să cadă capete la VW, Daimler şi BMW, iar Berlinul a devenit un critic. Să fie acesta sfârşitul lunii de miere dintre guvernul german şi companiile auto, angajatori de top şi stâlpi ai economiei? Până când Berlinul se decide să acţioneze decisiv, pe germani îi apară de gazele de eşapament toxice Comisia Europeană.
„Nu a mai existat niciodată atâta neîncredere între guvern şi constructorii auto din Germania“, spune un purtător de cuvânt al unui producător german. Purtătorul de cuvânt al cancelarului Angela Merkel, Steffen Seibert, a calificat experimentele cu gaze diesel pe maimuţe şi oamenii ca fiind „nejustificate din punct de vedere etic“. Apoi, ministrul transporturilor şi Agriculturii, Christian Schmidt, a declarat că „încrederea în industria auto este din nou afectată“. Berlinul i-a convocat pe producătorii de maşini în faţa comisiei ministeriale de anchetă care se ocupă deja de scandalul Dieselgate, izbucnit în 2015. Constructorii au „comis greşeli grave, unele de natură penală“, spunea în toamna anului trecut Merkel. Social-democratul Martin Schulz, rivalul cancelarului, i-a luat la rost pe şefii companiilor auto „iresponsabili“ şi care „nu se gândesc la viitor“, după cum scrie revista Challenges.
New York Times a dezvăluit la începutul săptămânii teste efectuate în SUA, în 2014, pe zece maimuţe, puse să respire în camere etanşe gaze emenate de un Volkswagen Beetle. Între 2013 şi 2014, la un spital din Aix-la-Chapelle, la comanda unui institut de cercetare finanţat de Volkswagen, Daimler, BMW şi Bosch, 25 de voluntari au inhalat dioxid de azot în diferite concentraţii, potrivit ziarelor Stuttgarter Zeitung şi Süddeutsche Zeitung. Mai grav, VW a încercat să ascundă rezultatele experimentelor făcute pe maimuţe, a scris cotidianul Bild. Noxele VW Beetle erau mai concentrate decât cele ale unei camionete Ford. Maşina nemţească, care ar fi fost dotată cu un dispozitiv pentru ascunderea emisiilor reale de dioxid de azot, ar fi trebuit să iasă din teste „mai curată“ şi mai „sănătoasă“.
După aceste dezvăluiri, care au arătat că testele au fost exerciţii elaborate de relaţii cu publicul mascate ca experimente ştiinţifice, au început să cadă capete la VW, Daimler, BMW. Constructorii auto au suspendat câţiva executivii de top. VW l-a suspendat pe lobbyistul-şef Thomas Steg. Daimler l-a pus pe liber pe Udo Hartmann, şeful departamentului de protejare a mediului de la Mercedes-Benz. BMW l-a suspendat pe Frank Hansen, şeful diviziei de mobilitate urbană. Şi Hartmann, şi Hansen au fost membri în boardul infamei Asociaţii Europene de Cercetare pentru Mediu şi Sănătate în Sectorul Transportului, cea care a sponsorizat experimentele pe maimuţe. Asociaţia, care acum nu mai există, a fost finanţată, cu bani mulţi, de constructorii auto. Apoi, cele mai recente dezvăluiri din scandalul Dieselgate vin când autorităţile germane au întreprins percheziţii la locuinţele a şase suspecţi în căutare de dovezi că eforturile Audi de a manipula testele de poluare au fost mai ample decât s-a crezut iniţial, notează Handelsblatt. În plus, procurorii germani au deschis o anchetă care vizează producătorul de piese auto Bosch, care are o subsidiară americană suspectată că a participat la o posibilă schemă frauduloasă privind emisiile poluante ale maşinilor Chrysler (italo-americane). Anul trecut, o anchetă a Parlamentului European a găsit că 72.000 de persoane din Europa au murit prematur din cauza poluării cu dioxid de azot. Una din cauze, spune analiza, este „creşterea ponderii maşinilor diesel în flotele din UE“. Dioxidul de azot este unul dintre gazele produse prin arderea motorinei, scrie Deutsche Welle.
Constructorii auto au mijloace de contraatac pentru cazul în care guvernul le-ar cere schimbări drastice. Asociaţia industriei auto, VDA, a publicat anul trecut concluziile unui studiu pe care l-a comandat şi care arată că dacă sunt interzise motoarele cu ardere internă, în special diesel, în Germania, până în 2030 sunt puse în pericol peste 600.000 de locuri de muncă. Un argument puternic, care pune în discuţie rolul industriei auto în economia germană. Vânzările industriei auto reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul Germaniei.
Sectorul asigură unu din şapte locuri de muncă.
Exporturile de maşini au o pondere de 20% în total. Între timp, VW a anunţat că va investi masiv în maşini electrice, urmând să facă din fabrica din Zwickau, Germania, un centru major de producţie. Acolo ar urma să fie fabricate 1.500 de maşini pe zi, eforturi la fel de ambiţioase ca acelea ale Tesla, pionierul maşinilor electrice. Producţia va începe de anul viitor.
De la Bruxelles, comisarul UE pentru mediu Karmenu Vella a dat miniştrilor de resort din Germania, Franţa, Marea Britanie şi din alte şase state poluatoare timp până la sfârşitul acestei săptămâni să vină cu soluţii pentru reducerea poluării din aer. Poluarea cauzată de gaze diesel a depăşit nivelurile permise în 70 de oraşe germane.
Tot pentru 2017, Daimler a anunţat rezultate financiare record: profit de 11 miliarde de euro la vânzări de 164 miliarde de euro. Profitul este cu 24% mai mare faţă de anul anterior.
