Business Internaţional

Din cauza "îngheţului" economic din Europa, Rusia caută oportunităţi de creştere în Orientul Îndepărtat

Din cauza "îngheţului" economic din Europa, Rusia caută oportunităţi de creştere în Orientul Îndepărtat

Preşedintele rus Vladimir Putin (stg.) şi premierul chinez Wen Jiabao

Autor: Radu Bostan

14.09.2012, 00:05 501

Pentru că frontul economic din Europa este "îngheţat" de criza datoriilor suverane şi recesiune, Rusia deschide acum noi drumuri spre Orient, făcând astfel pregătiri pentru o expansiune comercială de 100 miliarde dolari, bazată pe agricultură şi energie. Frontul de Est este, însă, dominat de departe de China, pe care Moscova o percepe ca o ameninţare, dar pe care deocamdată o vrea ca aliat.

Preşedintele rus Vladimir Putin, care urmăreşte o creştere mai rapidă a economiei şi a investiţiilor, vede în cele 21 de ţări membre ale organi­zaţiei Cooperarea Economică Asia-Pacific (APEC) cel mai bun pariu pentru a impulsiona expan­siunea globală a Rusiei, scrie BusinessWeek.

"Vrem ca în zece ani volumul schimburilor noastre comerciale cu statele din APEC să fie mai mare decât cu Uniunea Europeană", a spus vicepremierul rus Igor Şuvalov în deschiderea summit-ului APEC de săptămâna trecută, găzduit pentru prima oară de Rusia, la Vladivostok. UE este, în prezent, cel mai mare partener comercial al Rusiei.

Guvernul rus a cheltuit peste 20 mld. dolari ca să pregătească acest oraş portuar pentru summit, constru­ind un aeroport, o nouă autostradă, o staţie de epurare şi cel mai lung pod suspendat cu cabluri din lume. Numele Vladivostok s-ar traduce prin "conducătorul Estului".

"Putem învinge tendinţele negative doar mărind volumul comerţului (...) şi impulsionând fluxurile de capital. Este important să urmăm principiile funda­mentale ale pieţelor deschise şi comerţului liber. Prioritatea este să prevenim protecţionismul în orice formă. Trebuie să construim poduri, nu ziduri", le-a spus Putin celorlalţi şefi de state şi de guverne.

Preşedintele rus are în faţă o misiune grea, având în vedere că relaţiile comerciale cu ţările APEC nu depăşesc 100 mld. dolari anual, în timp ce schimburile cu UE se situează la 320 mld. dolari pe an, aproximativ jumătate din totalul comerţului exterior al ţării. Dar, în timp ce ponderea în total a schimburilor bilaterale cu UE s-a redus de la 56% în 2006 la 49% în prezent, ponderea comerţului cu state din regiunea Pacific a crescut de la 15% la 23%. În plus, economiile emergente din Asia vor avansa cu 6,6% anul acesta, în timp ce economia UE se va contracta cu 0,7%, potrivit datelor Băncii Asiatice de Dezvoltare.

Schimburile comerciale cu China cresc în fiecare an, iar în 2011 au ajuns la 80 mld. dolari. Cei doi parteneri ţintesc atingerea valorii de 200 mld. dolari până în 2020. În schimb, comerţul cu Germania, cea mai mare economie europeană, este de 50 mld. dolari. Relaţiile comerciale cu SUA ating 34 mld. dolari, scrie Financial Times.

China - aliat, dar unul periculos

În pofida relaţiilor economice şi politice strânse, Rusia percepe China ca o ameninţare în urma extinderii influenţei acestei ţări în Asia Centrală, scrie o analiză publicată de La Repubblica. Din 2009-2010 China a devenit partenerul principal al statelor din regiune, luând locul Rusiei şi UE cu o valoare a schimburilor comerciale estimată la 23-25 mld. dolari în 2009, faţă de 527 mil. dolari în 1992, după destrămarea URSS. Prin acorduri strategice, China a devenit o destinaţie majoră pentru ţiţeiul şi uraniul din Kazahstan şi pentru gazele naturale din Turkmenistan.

Rusia ripostează dezvoltând colaborarea cu Japonia, a cărei importanţă ca partener comercial în regiune va creşte repede în viitor datorită nevoii Japoniei de a înlocui energia nucleară cu petrol şi gaze naturale. Încă dinainte ca dezastrul de la centrala nucleară Fukushima să întoarcă opinia publică şi politica de stat împotriva energiei atomice, impor­turile Japoniei de petrol rusesc au crescut de la o pondere de 0,7% în total în 2006 la 6,4% în 2010. Rusiei îi va fi şi mai uşor să exporte ţiţei în Asia după ce termină extinderea unei conducte transsiberiene până în portul Kozmino, la Marea Japoniei.

În afară de petrol, Rusia furnizează Japoniei gaze naturale lichefiate produse într-o uzină construită în 2009 în parteneriat cu compania americană Shell şi firmele nipone Mitsui şi Mitsubishi. O veste bună pentru monopolul rus Gazprom, care se confruntă cu o cerere tot mai redusă pe pieţele europene, este că o nouă uzină de acest tip va fi construită lângă Vladivostok, pe baza unui memorandum semnat săptămâna trecută de Putin şi premierul nipon Yoshihiko Noda. Gazprom vrea ca facilitatea să fie pornită în 2016-2017 cu o producţie anuală de 10 mil. tone, urmând ca ulterior capacitatea să fie majorată la 25 mil. tone pe an. Japonia este pe locul patru în lume după consumul de energie.

Alte proiecte inaugurate cu prilejul summit-ului APEC şi de care va beneficia Rusia includ prima linie de producţie Mazda din afara Japoniei, o fabrică de motoare Hyundai şi planuri pentru o uzină Toyota în Vladivostok.

Cum securitatea alimentară este o preocupare a tuturor liderilor din APEC, Rusia a anunţat că îşi va creşte producţia de cereale şi va dubla exporturile până în 2020. "Siberia şi orientul îndepărtat pot deveni un grânar" pentru Asia, a spus Ziyavudin Magomedov, preşedintele grupului de transporturi Summa, care intenţionează să investească 300 mil. dolari într-un terminal de cereale cu capacitatea de 10 mil. de tone la Vladivostok.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO