De la distribuirea tot mai inegală a veniturilor în societate la „globalizarea” radicalismului: Influentul forum de la Davos pune faţă în faţă temerile şi frustrările sindicatelor şi ale celor mai puternici oameni de afaceri şi politicieni ai lumii

Economişti de Nobel cred că teama şi nervozitatea domină economia SUA

Teama şi nervozitatea au preluat controlul economiei americane, ceea ce face ca investiţiile să fie mai mici în timp ce senzaţia de inegalitate creşte, au afirmat pentru CNBC profesorii de economie Robert Shiller şi Ken Rogoff. Ei participă la Forumul Eco­no­mic Mondial.

„Este uimitor cât de lipsite de viaţă sunt investiţiile în acest punct al istoriei, iar acesta este un semn că o parte din spiritul de sălbăticiune se pierde”, a spus Shiller, laureat al premiului Nobel pentru economie.

„Există cu siguranţă nervozitate deoa­rece nu vorbim doar de investiţii scăzute, ci şi de randa­mente aflate la minime record”, a precizat Shiller. „Spiritul de sălbăticiune” este un termen folosit de John Maynard Keynes pentru a descrie încrederea necesară pentru a investi sau cheltui. Kenneth Rogoff a explicat că yieldurile obligaţiunilor suverane emise de multe state sunt în prezent la minime record, ceea ce reprezintă un semn că teama s-a instalat pe pieţele activelor. Rogoff este profesor de ştiinţe economice la Universitatea Harvard şi a fost economist de top al FMI şi Fed.

Investiţiile publice americane au încetinit în ultimii ani, iar o piaţă „bull” timp de 20 de ani a veniturilor fixe a promis energie suplimentară prin lichiditatea injectată în economie de Fed după marea criză financiară până anul trecut.

Shiller a menţionat că este îngrijorat că bulele de pe pieţele acţiunilor şi obligaţiunilor s-ar putea sparge deoarece „preţurile activelor sunt foarte mari”. Rogoff a adăugat că yieldurile mici sunt, de asemenea, un semn că investitorii îşi pierd încrederea că băncile centrale pot ţine inflaţia sub control.

Mai mulţi dintre participanţii la forum, printre care mogulul irlandez din telecomunicaţii Denis O’Brien şi regele italian al pantofilor Mario Polegato, au spus că până spre sfârşitul anului Fed nu va începe să majoreze dobânzile, ţinute la minime record pentru a stimula creditarea şi a impulsiona cea mai mare economie a lumii.

„Totul este prea fragil acum. Fed nu va majora dobânzile mai devreme de sfârşitul anului 2015 sau începutul anului 2016”, a spus O’Brien, preşedintele Digicel Group.
 

Miliardarii prezic că Fed nu se va grăbi să dea tonul majorării dobânzilor

Miliardarul, în vârstă de 56 de ani, crede că relaţiile comerciale dintre Rusia, Europa şi SUA reprezintă cea mai mare provocare geopolitică din prezent pentru economia mondială.

„SUA şi Europa au abordat greşit problema Rusiei. Marea problemă este dacă SUA, UE şi FMI pot ajuta Ucraina să prevină defaultul. Dacă Europa nu stă fermă în criza ucraineană, ţara se va prăbuşi”, a spus O’Brien. Miliardarul estimează că preţul petrolului va ajunge la 60 de dolari pe baril la sfârşitul anului.

Miliardarul indian Adi Godrej, în vârstă de 72 de ani, industrialist şi conducătorul unui imperiu al bunurilor de consum, apreciază că preţul petrolului va ajunge la aproximativ 45 de dolari barilul la începutul anului 2016 şi că mişcarea militară Statul Islamic reprezintă cea mai mare ameninţare pentru stabilitatea globală. Godrej vine de peste 20 de ani la Davos. Anul trecut el a prezis că dobânzile vor începe să „crească oarecum în lumea dezvoltată”. Acum el prezice că Fed va începe să majoreze dobânzile la mijlocul acestui an, şi o va face în două sau trei etape.

Miliardarul, politicianul şi omul de afaceri indian Rahul Bajaj crede că terorismul şi distribuirea inegală a veniturilor sunt cele mai mari ameninţări cu care se confruntă omenirea. La Davos vor fi prezenţi în total 15 miliardari din India, delegaţie întrecută ca mărime doar de cea a SUA, constituită din 25 de miliardari, printre care investitorul George Soros, preşedintele Google Eric Schmidt şi directorul operaţional al Facebook Sheryl Sandberg, care a devenit miliardar în timpul ediţiei de anul trecut a forumului.
 

Picasso şi tehnologie: în ce ar investi miliardarii chiar acum 100 de milioane de dolari

Denis O’Brien, conducătorul im­pe­riului telecom irlandez Digicel Group, prezent la Davos, spune că dacă ar avea 100 de milioane de dolari pentru a investi, ar alege să pună 60 de milioane de dolari în Yandex, operatorul celui mai mare motor de căutare din Rusia, şi 40 de milioane de dolari în operatorul de telefonie mobilă VimpelCom, o companie olandeză cu afaceri de anvergură internaţională.

Miliardarul indian Adi Godrej ar investi 100 de milioane de dolari mai degrabă în picturi de Picasso decât în acţiuni, dolari sau aur.

Alan Trefler, fondatorul Pegasystems, a devenit miliardar în 2013 după ce valoarea companiei sale de furnizare de software a crescut. Tatăl său este un supravieţuitor al Holocaustului care a emigrat în SUA. În tinereţe, Trefler a fost un geniu al şahului care a remizat în partida pentru primul loc în ediţia din 1975 a World Open Chess Championship. Omul de afaceri crede că dolarul şi acţiunile sunt scumpe şi că aurul este pentru pesimişti. „Eu aş investi în următorul Picasso. V-aş putea spune cine este acesta, dar dacă aş face aşa mi-aş periclita investiţia”, a spus Trefler.
 

„Noi, oamenii, am vorbit, iar Davos trebuie să asculte”

La aniversarea a 800 de ani de la apariţia în Anglia a Magna Carta, considerată prima constituţie europeană, reprezentanţii uniunilor sindicale cer la Davos o nouă Magna Carta, care să rezolve problema distribuirii inegale a veniturilor şi pe cea a şomajului. Ei îndeamnă „urgent” companiile să prevină turbulenţele sociale prin împărţirea fructelor creşterii cu angajaţii, scrie The Guardian.

„Politicienii şi liderii din lumea afacerilor prezenţi la Davos stau pe un vulcan de nemulţumiri întemeiate alimentat de şomaj, inegalitate şi austeritate. Avem responsabilitatea colectivă de a schimba lucrurile”, a spus Philip Jennings, secretarul general al UNI Global Union, o federaţie internaţională de sindicate.

El a avertizat că îndemnul „Staţi calmi şi continuaţi” nu este atitudinea potrivită în vremuri marcate de urgenţă şi anxietate. Jennings a spus că sindicatele au soluţia problemei: un viitor construit pe salarii care să permită acoperirea nevoilor de bază, job-uri decente şi negocieri colective în care salariatul are un loc la masă.

Frances O’Grady, secretarul general al TUC, o federaţie de uniuni sindicale din Marea Britanie, a avertizat că lumea este transformată de „lăcomia fără limite” a celor mai bogaţi 1%.

„Anul acesta la Davos vom celebra a 800-a aniversare a Magna Carta, un punct de cotitură al democraţiei moderne. Nu ar trebui să uităm că democraţia a fost câştigată cu greu şi nu ar trebui să o lăsăm să ne scape continuând pe calea inegalităţii spre beneficiul câtorva multimiliardari. Avem nevoie de o nouă Magna Carta care să te includă şi pe tine, o Magna Carta a egalităţii, a locurilor de muncă şi a creşterii sustenabile. Noi, oamenii, am vorbit, iar Davos trebuie să asculte”, a spus Jennings.

Şefi ai unor instituţii financiare pu­ternice precum Mark Carney, gu­vernatorul Băncii Angliei, şi Christine Lagarde, directorul general al FMI, au avertizat că distribuirea inegală a veniturilor va eroda creşterea economică dacă este lăsată să se acutizeze.

Corb la corb nu-şi scoate ochii: guvernatorul băncii centrale a Elveţiei a găsit refugiu în Alpi printre elitele globale. „Mulţi dintre cei care au criticat decizia au criticat şi fixarea cursului”

La aproape o săptămână după ce a produs un cutremur pe pieţele valutare şi a stârnit mânia investitorilor internaţionali prin decizia de a renunţa la pragul minim al cursului de schimb valutar franc elveţian/euro, preşedintele Băncii Naţionale a Elveţiei Thomas Jordan a primit ieri, prima zi din ediţia de anul acesta a Forumului Economic de la Davos, sprijin masiv din partea confraţilor.

„Banca Elveţiei a făcut ceea ce trebuia să facă. Mai bine să sfârşeşti cu un şoc decât să ai şocuri fără sfârşit”, a afirmat Axel Weber, fostul preşedinte al Bundesbank şi acum şeful UBS, citat de Bloomberg.

Decizia lui Jordan, în urma căreia francul s-a apreciat cu până la 41% faţă de euro şi substanţial în raport cu monedele din Europa de Est, a fost descrisă în toate felurile, de la „o idioţenie” la „o faptă curajoasă”. Şocul produs de explozia francului pe piaţa valutară a provocat pierderi de sute de milioane de dolari băncilor europene şi a pulverizat fonduri de investiţii din toată lumea, unele cu o experienţă de un sfert de secol.

Axel Weber, fostul preşedinte al Bundesbank: „Mai bine să închei cu un şoc decât să ai şocuri fără sfârşit”
 

„Ar fi interesant să auzim motivarea şi argumentele deciziei care a provocat consecinţe serioase. Cred că oficialii elveţieni s-au săturat de situaţia euro şi au decis să manifeste un anumit nivel de autonomie şi independenţă în acţiunile lor”, a afirmat Andrey Kostin, CEO al VTB Group.

Fostul guvernator al Băncii Argentinei Mario Blejer a spus că lucrul de care investitorii nu au reuşit să-şi dea seama este că măsurile neconvenţionale aplicate de banca centrală au fost un efort temporar, iar încetarea lui ar fi devenit necesară într-o lume a cursurilor de schimb flexibile. Decizia Băncii Elveţiei a şocat pentru că a venit pe neaşteptate. Cu câteva zile înainte, oficialii băncii asiguraseră că vor sprijini pragul de schimb.

„Nu anunţi astfel de lucruri. Acest regim nu a fost introdus cu intenţia de a fi ţinut permanent. A fost ceva temporar. Mulţi dintre cei care au criticat decizia au criticat şi fixarea cursului”, a explicat Blejer.

Fostul guvernator al Băncii Israelului Jacob Frenkel a spus că vina pentru apariţia turbulenţelor o poartă investitorii care nu au luat în considerare riscurile, ceva la care trebuie să fie atenţi deoarece băncile centrale încearcă să normalizeze politica monetară după ani de stimulare monetară.

„Era clar că era ceva inevitabil. Întrebarea nu era dacă se va întâmpla, ci când se va întâmpla”, a afirmat Frenkel, acum vicepreşedinte al JPMorgan Chase.