Pentru a salva băncile, guvernul grec ar putea fi nevoit să le lase din mână. Aceasta ar ajuta economia, care n-ar mai fi nevoită să suporte costul sprijinirii sistemului bancar, însă ar însemna ca sectorul financiar să ajungă sub controlul liderilor zonei euro, scrie The Wall Street Journal.
Pentru ca băncile să primească şansa de a-şi reveni, trebuie găsită o soluţie problemei activelor toxice şi majorat capitalul. Apoi trebuie retezate legăturile dintre bănci şi stat. Toate aceastea pot fi realizate printr-o singură acţiune, anume recapitalizarea directă prin intermediul instrumentelor de finanţare ale zonei euro. Tocmai acesta s-ar putea să fi fost planul liderilor europeni când au propus, printre condiţiile de bailout, fonduri de 25 mld. euro pentru băncile greceşti.
Banca Centrală Europeană a extins săptămâna trecută liniile de finanţare de urgenţă pentru băncile Greciei, aducând, pentru scurt timp, puţin mai multă viaţă în ele. Însă băncile greceşti rămân fără garanţii pe care le pot schimba pe fonduri noi de la BCE. Estimările garanţiilor rămase: 8-10 miliarde euro.
Chiar dacă băncile vor reîncepe să proceseze anumite tranzacţii, menţinerea limitelor la retragerile din depozite (timp de trei săptămâni limita a fost de 60 de euro pe zi, iar după redeschiderea băncilor limita a fost schimbată la 420 de euro într-o singură tranşă pe săptămână) şi restricţionarea mişcării de capital (grecii încă nu pot efectua plăţi în afara ţării exceptând cheltuielile de sănătate şi de studii) vor continua să afecteze economia şi solvenţa băncilor. Cu cât aceste restricţii sunt menţinute mai mult, cu atât pagubele vor fi mai mari.
De aceea, unele din cele patru bănci sistemice ale Greciei, la care guvernul deţine participaţii semnificative, vor avea nevoie de recapitalizare. Manevrele făcute în ultimele zile în afara ţării de băncile greceşti sugerează că Alpha Bank este o verigă slabă a sistemului.
Creditorii i-au spus guvernului grec că în săptămâna aceasta trebuie să implementeze regulile europene care forţează acţionarii şi creditorii privaţi să suporte pierderile restructurării băncilor. Până nu adoptă aceste reguli, Grecia nu poate trage bani de la Mecanismul European de Stabilitate pentru a-şi recapitaliza băncile. Regulile lasă loc statului să intervină cu bani de la buget, dar numai după ce investitorii privaţi au fost puşi la plată. Banii publici pot fi folosiţi înainte acolo unde pierderile private pun în pericol deponenţii şi economia.
Anul trecut, mecanismului de stabilitate i s-a dat puterea de a recapitaliza direct băncile din zona euro alături de statele membre. Dacă un stat nu-şi permite să-şi ajute băncile, ESM poate interveni singur pentru a le recapitaliza.
Recapitalizarea directă din partea ESM va aduce practic controlul băncilor greceşti în mâinile zonei euro. Aceasta ar tempera problemele legate de guvernanţă. Europa ar controla atât numirile în funcţie ale managerilor, cât şi reprivatizările ulterioare şi plata datoriilor către fondurile europene.
Însă cu băncile controlate de creditori, Greciei i-ar fi mult mai greu să-şi redenomineze sistemul financiar în cazul în care va alege să iasă din zona euro.
Fantoma de pe bursă
La Atena, spectrul marginalizării bântuie pe coridoarele aproape pustii ale bursei de acţiuni, care riscă să se transforme într-o grămadă de acţiuni netranzacţionate, acţionari captivi şi investitori care-şi plâng pierderile, scrie Kathimerini. Pe bursă nu s-au mai făcut tranzacţii deja de trei săptămâni, şi toate semnele arată că inactivitatea va continua cel puţin până când operaţiunile băncilor devin fluente.
În ultimele zile au avut loc zeci de întâlniri între reprezentanţi ai ministerului de finanţe, ai Comisiei Pieţei de Capital, ai Hellenic Exchanges şi ai asociaţiei traderilor cu scopul de a se găsi o cale de repornire a activităţii bursei înainte de redeschiderea băncilor. Ministerul nu a acceptat nicio propunere.
Redeschiderea bursei va permite investitorilor străini să-şi vândă activele şi să-şi transfere capitalul în străinătate, în timp ce bursa de la Atena va suferi o nouă retrogradare.
Gustul restricţiilor de capital
Faima de care vinurile şi băuturile spirtoase produse în Salonic se bucură în întreaga lume nu a fost lovită de criză. Însă producătorii sunt. Ei nu pot exporta dacă nu au sticle, iar sticlele sunt cumpărate din străinătate, scrie The Guardian.
„Nu facem sticle în Grecia, le importăm. Dar cum transferul de bani este restricţionat, importurile practic nu mai există, aşa că în ţară nu mai intră sticle. Nimeni nu poate exporta vin dacă nu are sticle. Economia este devastată. Nimic nu se mai mişcă, nu se mai fac tranzacţii“, explică situaţia un purtător de cuvânt al unei asociaţii a producătorilor de vin.
Ce mai este nou în criza grecească
Grecia a primit un credit de 7 mld. euro de la creditorii internaţionali cu care şi-a plătit imediat datoriile către … creditorii internaţionali.
Grecii s-au trezit peste noapte într-o ţară mai scumpă: TVA la alimentele de bază a fost majorată de la 13% la 23%, a treia creştere din 2010; tarifele la transportul public sunt aşteptate să crească luna viitoare.
Grecia nu mai stă în calea creşterii marilor burse europene. CAC 40, indicele principal al bursei de la Paris, trece prin cea mai lungă serie de creşteri din februarie 2014.
Cancelarul german Angela Merkel a exclus din nou orice iertare de datorie pentru Grecia, dar a acceptat că în viitor s-ar putea discuta planuri pentru reducerea poverii datoriei.
Economistul de Nobel Paul Krugman a recunoscut că a supraestimat competenţa guvernului grec.
