Într-o vreme în care criza financiară şi cea a datoriilor suverane pun sub semnul întrebării însăşi fiinţa Uniunii Europene, aceeaşi Uniune sărbătoreşte 20 de ani de la "debutul" pieţei unice care avea să transforme radical Europa.
Fără frontiere, fără bariere vamale, fără piedici în faţa circulaţiei capitalurilor şi cu libertatea cetăţenilor (acum peste 500 de milioane) de a lucra oriunde în spaţiul UE, Europa a devenit aproape un imperiu - i se mai spune, de altminteri, "primul imperiu constituit pe baze voluntare" din istoria lumii.
Este Europa de astăzi doar o "piaţă unică" - cum şi-ar dori britanicii, de pildă - sau se va merge şi mai departe, spre o deplină uniune politică? Aceasta este o întrebare de actualitate, dar ce a fost în urmă cu 20 de ani?
Ce au însemnat aceşti 20 de ani de piaţă unică pentru întreaga Europă?
"Acum 20 de ani piaţa unică a reprezentat dorinţa de a fi împreună în pace, în democraţie şi de a respecta un întreg anasmblu de valori care ne unesc şi ne reunesc. Este o piaţă care a adus mult progres, companii care au din ce în ce mai multe norme comune, pot exporta mai mult", susţine Michel Barnier, comisar european pentru piaţa internă şi servicii. Barnier se află în aceste zile în România, iar ieri, la un seminar dedicat celebrării celor 20 de ani de piaţă unică a susţinut: "Singurul motiv pentru care suntem respectaţi în lume este pentru că avem aceeaşi piaţă unică de cetăţeni, de consumatori, de 21 de milioane de întreprinderi. Iar aceasta este principala noastră forţă. Ideea de a fi împreună ar putea să ne facă mai puternici, să contăm mai mult." UE este cea mai mare economie a lumii - cu un PIB anual de 17.000 mld. dolari, faţă de PIB-ul de 15.000 mld. dolari al SUA. Piaţa liberă a întărit competiţia între companiile europene - 21 de milioane de companii în prezent, faţă de 12 milioane în 1999.
"Cei 20 de ani de piaţă unică au transformat modul în care europenii trăiesc, lucrează, călătoresc, fac afaceri sau studiază", susţine Barnier.
"Este un moment extrem de important pentru că ne confruntăm cu o serie de crize care se acumulează ca niciodată în istoria recentă", spune Barnier şi adaugă: "UE nu a făcut niciodată faţă unor asemenea dificultăţi. Sigur, criza financiară a venit din SUA, dar, într-un anume fel, Europa a integrat-o. Criza datoriilor suverane este una europeană: unele state membre au cheltuit banii pe care nu-i aveau, profitând de dobânzile scăzute, după introducerea monedei euro, în urmă cu 20 de ani."
Avem aşadar aceste două repere: piaţa unică devenită funcţională acum 20 de ani şi moneda unică introdusă acum 10 ani.
Ce înseamnă însă pentru România aderarea la piaţa unică? Sunt patru repere esenţiale - este vorba despre cele patru libertăţi fundamentale din cadrul Uniunii Europene: libera circulaţie a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor şi a capitalului.
România a devenit membră a Uniunii Europene în ianuarie 2007, iar în prezent, sunt 2,2 milioane de români care trăiesc în celelalte state membre ale UE - iată avantajul liberei circulaţii a persoanelor. În ceea ce priveşte libera circulaţie a mărfurilor trebuie menţionat că 70% dintre schimburile comerciale ale României se realizează cu ţările membre ale pieţei unice - iată avantajul, dar şi reversul, pentru că, dacă UE are probleme, exporturile României pot suferi grav. Libera circulaţie a mărfurilor a însemnat eliminarea taxelor vamale la importurile bunurilor din statele membre ale UE, ceea a sporit competitivitatea pe piaţă - iată avantajul. Dar România nu a mai putut pune bariere vamale în calea mărfurilor vest-europene mult mai competitive.
Un avantaj extrem de important al apartenenţei României la UE este solidaritatea privind reducerea decalajelor dintre ţările membre UE. Aceasta prespune alocarea de fonduri din partea UE prin programe operaţionale sectoriale şi regionale. României i-au fost alocate pentru perioada 2007-2013, aproximativ 20 de miliarde de euro, însă până în prezent aceasta a absorbit sub 10% din aceste fonduri.
Dar România nu a ştiu să fructifice acest avantaj. Ieri ministrul de resort Leonard Orban a vorbit despre necesitatea ca bugetul de stat să finanţeze proiectele începute cu banii UE, până când procesul de rambursare a sumelor de către Bruxelles, acum întrerupt, să fie reluat. Iată cum, în loc să cheltuiască banii UE, România foloseşte proprii bani, în condiţiile în care s-a angajat să menţină deficitul bugetar stâns - sub 3% din PIB în 2012.
"Menţinerea restricţiilor de muncă pentru români, o piedică pentru Piaţa Unică"
Preşedintele Traian Băsescu a afirmat ieri la întrevederea cu Michel Barnier, comisarul european pentru Piaţa Internă şi Servicii, că decizia unor state din UE de a menţine restricţiile la angajare pentru români reprezintă o piedică în valorificarea deplină a potenţialului pieţei unice. De asemenea, Băsescu a reiterat sprijinul României faţă de obiectivul de consolidare şi desăvârşire a Pieţei Unice, unul dintre cele mai importante avantaje competitive ale Uniunii în plan global. Cele 9 ţări din UE care menţin parţial sau integral restricţiile de muncă pentru lucrătorii români şi bulgari până la finalul 2013, când expiră perioada de tranziţie de 7 ani prevăzută de tratatele de aderare, sunt Marea Britanie, Irlanda, Germania, Belgia, Franţa, Luxemburg, Malta, Olanda şi Austria. Marius Frăţilă
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
