Guvernul Ungariei a propus impozitarea diferită a persoanelor cu venituri mai mari de 202.000 de forinţi (700 de euro) şi creşterea salariului minim pe economie cu 18%, la 92.000 de forinţi (316 euro) începând cu anul fiscal 2012 pentru a contracara efectele negative ale introducerii cotei unice de 16% pentru populaţia săracă şi a strânge venituri suplimentare la bugetul de stat.
Cei cu câştiguri mai mari decât limita stabilită de autorităţi vor achita o "contribuţie temporară" pentru a compensa diferenţele mari de câştiguri dintre bogaţi şi săraci, scrie Bloomberg. Măsurile vin la numai câteva zile după ce guvernul a decis majorarea TVA cu 2% până la 27%.
Propunerile fac parte dintr-un pachet de măsuri destinate a majora impozitele şi a diminua cheltuielile bugetare pentru a limita deficitul bugetar la 2,5% din PIB în 2012. Pentru a fi adoptate, ele vor avea nevoie de sprijinul a două treimi din parlament.
Economiştii care nu sunt de acord cu cota unică spun că aceasta înseamnă că statul se bazează pe venituri incerte, care apar realmente în economie doar atunci când şi alţi factori conjuncturali sunt favorabili, şi reprezintă o povară fiscală mai mare pentru pătura săracă a populaţiei. "Renunţarea la cota unică de impozitare reprezintă o recunoaştere logică că, asemenea planului de rambursări anticipate (a creditelor în valută - n.red.), aceasta favoriza bogaţii", spune economistul Zoltan Torok, de la banca austriacă Raiffeisen. Pe de altă parte, creşterea salariului minim pe economie nu este agreată de oamenii de afaceri. Majorarea pragului salarial "subminează climatul economic" şi, alături de planul de rambursare a creditelor ipotecare, poate cauza o depreciere a monedei naţionale la un curs de 300 de forinţi pentru un euro, consideră Benoit Anne, şeful diviziei de strategii pentru ţările emergente a băncii franceze Société Générale.
Autorităţile de la Budapesta au luat decizia surprinzătoare de a renunţa la cota unică de 16%, după numai un an de la intrarea în vigoare a noului sistem fiscal.
Înainte de 2010, sistemul de impozit pe venit din Ungaria avea două trepte, de 17% şi 32%.
De altfel, modificarea impozitului pe venit nu este singura hotărâre controversată a executivului ungar. Pentru a restrânge deficitul bugetar din acest an, Budapesta a supraimpozitat companiile din sectoarele energiei, serviciilor financiare, retail şi telecomunicaţii, au naţionalizat fondurile de pensii şi au adoptat un program de asistenţă pentru a-i ajuta pe cei care au dificultăţi în a rambursa creditele ipotecare contractate în monedă străină.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
